Previziunile macroeconomice ale analiştilor pentru România anului 2020 sunt că leul se va deprecia în continuare în raport cu euro cu 2-4 puncte procentuale, mai ales pe fondul deficitelor gemene - deficitul de cont curent şi deficitul bugetar - care sunt la un nivel ridicat. În aceeaşi vreme, condiţiile din piaţa creditului vor menţine dobânzile la lei la un nivel similar cu anul 2019, deşi este posibil să existe creşteri la dobânzile titlurilor de stat, în condiţiile în care necesarul de finanţare al României va creşte.
„Cred că leul este pe un trend pe depreciere faţă de euro, mai ales din cauza deficitelor gemene din România. Avem cel mai mare deficit din zonă şi probabil un deficit bugetar care va declanşa mecanismul de deficit excesiv al Uniunii Europene. Avem şi cel mai mare deficit de cont curent în zonă. Leul se va situa pe un trend de depreciere similar cu ce a fost în anul anterior, undeva la 3-4%“, comentează pentru ZF Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România.
Prognoza Raiffeisen Bank în ceea ce priveşte evoluţia cursului de schimb leu-euro este de o depreciere a leului între 2% şi 3%. Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România, invocă aceleaşi motive pentru care leul va continua să se deprecieze în raport cu euro - nivelul deficitelor gemene.
„Vedem o uşoară depreciere a leului în raport cu euro de 2-3 puncte procentuale în condiţiile în care indicatorii macroeconomici s-au deteriorat şi dezechilibrele macro sunt evidente - deficitele de cont curent şi deficitul bugetar. Aceste deficite pledează pentru depreciere de curs, însă una limitată, de 2-3 puncte procentuale“, a declarat el pentru ZF.
Economistul Aurelian Dochia este de părere că prognoza de creştere economică de 4,1%, pe care a mizat guvernul Orban la construcţia bugetului pe 2020, este optimistă, în special pe fondul unui climat macroeconomic european incert.
„La momentul în care ne aflăm încă putem spune că vom avea o creştere economică probabil sub 4%, dar sunt foarte multe evenimente care ar putea afecta creşterea economică. Vedem că sunt tot felul de riscuri crescute în acest moment şi cred că prognoza guvernului este cam optimistă“, a declarat Dochia pentru ZF.
Analiştii economici mai sunt de părere că surprizele macroeconomice din acest an ar putea veni în special din zona externă. Pe lângă peisajul economic european, evenimentele recente din Orientul Mijlociu ar putea să crească aversiunea globală la risc. Cu toate acestea, evenimente neprevăzute pentru economia românească ar putea apărea şi din plan intern, este de părere Ionuţ Dumitru.
„Surprize pot apărea din diverse locuri. Vedem că şi mediul extern se tensionează şi economic lucrurile nu merg grozav. Pot apărea surprize pe plan extern, iar pe plan local, fiind an electoral, surprizele pot fi mari. Nu avem o situaţie politică foarte stabilă, cu un guvern care nu se bucură de o majoritate în Parlament. Avem două runde de alegeri anul acesta, posibil alegeri anticipate, iar lucrurile se pot schimba destul de repede“.
În ceea ce priveşte dobânzile la lei, acestea vor rămâne la un nivel similar cu cele din 2019, spun analiştii economici, în condiţiile în care cererea de credite pentru companii nu va creşte semnificativ, însă este posibl ca dobânzile la titluri de stat să crească, având în vedere că necesarul de finanţare al guvernului va creşte.
„Dobânzile la lei vor rămâne cam la acelaşi nivel din 2019, nu văd modificări semnificative. Poate pentru titluri de stat dobânzile ar putea creşte mai mult, în condiţiile în care şi necesarul de finanţare al statului creşte“, a mai spus Adrian Codîrlaşu.
Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA: Cred că prognoza de creştere economică este cam optimistă. Probabil va fi undeva între 3% şi 4%. S-a văzut că economia românească este într-un proces de decelerare. Ca veşti bune, în SUA şi UE practic s-a evitat recesiunea. Veşti mai puţin bune sunt tensiunile la nivel mondial, care se acumulează.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank: Surprize pot apărea din diverse locuri. Vedem că şi mediul extern se tensionează şi economic lucrurile nu merg grozav. Pot apărea surprize pe plan extern, iar pe plan local, fiind an electoral, surprizele pot fi mari.
Aurelian Dochia, economist: În privinţa dobânzilor, deşi tendinţa pare să fie de creştere uşoară, nu vom asista la creşteri foarte mari pentru că cererea de credite rămâne moderată, mai ales pe partea firmelor. Pe partea de credite acordate populaţiei, probabil că cererea va fi în creştere.
