Una dintre măsurile prevăzute în programul de guvernare al noului guvern PSD condus de Viorica Dăncilă, implică înfiinţarea unui departament special în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) pentru firmele cu pierderi continue (peste trei ani la rând), dar şi pentru firmele care au cifra de afaceri nulă sau pentru creditele acordate de acţionarii privaţi propriilor firme cu pierderi.
„Ideea nu este nouă, îmi aduc aminte că acum vreo 10-15 ani înregistrarea de pierderi pe mai mult de trei ani ducea la un control tematic. Ideea în sine nu este una rea, însă ar trebui să vizeze în special companiile care plătesc impozit pe profit, pentru că în cazul plătitorilor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor analiza pierderii nu este relevantă. De altfel, cred că mai degrabă ar trebui stabilite criterii de risc separat pentru plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor de plătitorii de impozit pe profit”, a explicat Dan Barascu, tax partner în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală BDO România.
ANAF urmăreşte şi în prezent firmele care sunt în pierdere şi administratorii care dau împrumuturi companiilor, a spus Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică din cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC România.
„Este o formă de verificare care se găseşte în multe sisteme fiscale, dar modul în care sunt definite criteriile de verificare a contribuabililor depinde în mare măsură de particularităţile fiecărei ţări. Pentru România se pare că s-au identificat de-a lungul timpului două modalităţi principale de abuzuri, pe de o parte înfiinţarea de companii care înregistrează, mai mulţi ani la rând, pierderi şi pe de altă parte patroni care acordă împrumuturi propriilor firme, pe modelul «patron bogat, firmă săracă»”, a spus Mihaela Mitroi de la PwC.
În ceea ce priveşte monitorizarea companiilor cu cifra de afaceri egală cu zero, consultanţii spun că analiza trebuie făcută şi în funcţie de alte elemente, cum ar fi numărul de active, structura acestora, obiectul de activitate, costurile înregistrate sau situaţia lor istorică.
„De exemplu, o companie care a fost creată cu scopul unor investiţii de natură imobiliară (cum este cazul investitorilor străini persoane fizice care şi-au înfiinţat companii cu scopul cumpărării de terenuri/clădiri) şi care vor înregistra venituri la momentul la care aceste investiţii vor fi valorificate, pot să aibă cifra de afaceri 0. În plus, cifra de afaceri 0 poate fi chiar un semn de sănătate dacă ţinem cont de faptul că în urma amnistierii reîncadrării veniturilor ca dependente din iunie 2015 au dispărut sau şi-au redus semnificativ activitatea foarte multe PFA sau companii prestatoare de servicii, iar acţionarii/angajaţii acestora au devenit angajaţi ai beneficiarilor”, a mai explicat Dan Barascu de la BDO. În ceea ce priveşte creditele acordate de acţionarii privaţi propriilor firme cu pierderi, Dan Barascu spune că acest indicator trebuie corelat cu alte informaţii, ca de exemplu veniturile înregistrate vs activitatea desfăşurată, clienţii către care sunt emise facturi (informaţii care se preiau din declaraţiile 394), informaţiile bancare, indicatorii de lichitate, activele şi investiţiile pe care compania le face etc.
„Este posibil ca în anumite condiţii creditarea să fie una legitimă şi nu o încercare de «spălare» a unor venituri nedeclarate”, a mai spus Dan Barascu de la BDO.
