Vicepremierul Tanczos Barna: Suntem în faţa unei provocări majore în ceea ce priveşte viitorul fiscal-bugetar, dar poate fi transformată într-o oportunitate
► Suntem în faţa unei provocări majore în ceea ce priveşte viitorul fiscal-bugetar al ţării, dar această provocare poate fi transformată într-o oportunitate, dacă sunt implementate reformele necesare pentru a crea un stat care respectă mai mult cetăţeanul – un stat care oferă servicii mai bune.
► În ultimele decenii, România a cunoscut o redresare economică semnificativă, recuperând mult din decalajul faţă de celelalte ţări ale Uniunii Europene. Niciodată nu am fost poziţionaţi atât de bine în această regiune a Europei.
► Această perioadă însă a generat şi dezechilibre care trebuie corectate. Primele şase luni ale anului au fost marcate de provocări majore atât pe plan intern, cât şi extern. Disputa dintre SUA şi UE pe tema taxelor vamale. Scăderea producţiei industriale în ţările dezvoltate din UE a afectat şi economia România.
► Deficitul de 9,3% din PIB cu care am încheiat anul trecut este o problemă semnificativă şi timpul este foarte scurt. Suntem presaţi de timp deoarece am avut o perioadă cu multe alegeri şi ne-am asumat multe lucruri.
► Atât Comisia Europeană, cât şi agenţiile de rating au spus că măsurile elaborate iniţial nu sunt suficiente. De aceea am venit cu acest pachet mai dur.
Ministrul finanţelor, Alexandru Nazare: Investiţii, predictabilitate, disciplină bugetară se vor face în cu totul alt mod
► Creşterile care nu au fost susţinute de o creştere proporţională a veniturilor, ne-au adus în situaţia de astăzi. Suntem de cinci ani în procedură de deficit excesiv şi va trebui să muncim foarte mult pentru a ieşi din ea.
► Nu putem avea ambiţii reale de a negocia lucruri importante la Bruxelles atâta timp cât avem această „ştampilă”, care echivalează cu neseriozitate.
► Prin acest pachet fiscal evităm trei riscuri extrem de importante. Riscul suspendării fondurilor europene, atât cele de coeziune, cât şi cele din PNRR. Comisia Europeană ne-a recomandat din ianuarie să luăm măsuri corective, iar noi nu am luat.
► În cazul în care ne-am fi pierdut calificativul de investiţii, ne-am fi pierdut libertatea de decizie economică şi capacitatea de a ne împrumuta pe pieţe. Prezervăm acest lucru prin adoptarea acestui pachet. Acest pachet are un impact pe venituri în 2025 de aproximativ 9,5 miliarde de lei, iar pe cheltuieli suma este de 1,2 miliarde, la care se adaugă economia din plafonarea sporurilor pentru condiţii vătămătoare, deci în total vorbim de 10,7 miliarde în 2025.
► Impactul pe 2026 din venituri totale este de 35 de miliarde şi pe cheltuieli de 57 de miliarde, din acestea 18 miliarde reprezintă îngheţarea salariilor şi a pensiilor.
► Lucrăm la fundaţie, să fie solidă, pe care proiectăm direcţii. Investiţii, predictibilitate, disciplina bugetară se vor face în cu totul alt mod.
► Reaşezarea cotei de TVA la 9% şi 11% aduce un plus de 6 miliarde. Accizele vor aduce creşteri de 1 miliard în 2025 şi 3,5 miliarde în 2026. Aşezarea plafonului la pensii pentru CASS la 3.000 de lei va aduce 1,378 miliarde în 2025 şi peste 4 miliarde în 2026.
► Mărim impozitul pentru sectorul bancar de la 2% la 4% în 2025 şi menţinem 4% în 2026 – un impozit temporar. Impactul va fi de 400 de milioane în 2025 şi aproape 1,8 miliarde în 2026.
► Creştem taxele la jocurile de noroc, atât pentru gestionari, cât şi pentru jucători. Pentru jucătorii care au câştiguri de peste 10.000 de lei, se va aplica un impozit de 10%. Dăm un semnal puternic în privinţa acestor jocuri, despre care ştim cât de nocive sunt.
► Comisia consideră creşterea TVA la 21% ca fiind o măsură credibilă. Menţinerea cotelor de 9% şi 19% nu ar fi avut un impact considerabil – era sub jumătate.
► Taxarea suplimentară pe bănci se va încheia la sfârşitul anului 2026. Vorbim de o taxare temporară.
Daniel David, ministrul educaţiei: Văd un moment zero acum pentru educaţie şi cercetare
► În programul de guvernare sunt două componente: una care ţine de specificul ministerului şi o componentă fiscal-bugetară, care a venit din zona experţilor şi pe care, ca ministru, am responsabilitatea să o implementez.
► Vom implementa aceste măsuri pentru că ţara se află în situaţie de criză. Voi implementa aceste măsuri într-un context definit de două principii foarte importante: 1. Principiul raţionalităţii – orice modificare pe care o facem în zona educaţiei sau a cercetării trebuie să se înscrie în anumite practici europene la care noi ne raportăm. 2. Principiul decenţei – aşteptăm atâtea resurse în acest moment cât îşi permite ţara, iar pe măsură ce eficientizăm sistemul educaţiei şi sistemul cercetării, banii pe care îi obţinem prin aceste eficientizări o să îi aducem în acest sistem, cu implicaţii pe termen scurt, mediu şi lung.
► Pe termen scurt mă aştept ca în educaţie şi cercetare să nu avem de disponibilizat oameni, ci de angajat şi nu modificăm salarii. Pe termen mediu, punctul de raportare pentru debutanţi în sistemul preuniversitar trebuie să fie salariul mediu brut pe economie şi avem nevoie de echivalenţa în salarii.
► Peste cinci ani, cel târziu, trebuie să nu mai amânăm angajamentele pe care ni le-am luat faţă de educaţie şi cercetare – 1% din PIB pentru cercetare, 15% din bugetul general consolidat pentru educaţie, cu o creştere gradată. Acestea sunt angajamente pe termen lung.
► Ne putem întreba de ce este astăzi educaţia aici. Pentru că educaţia şi cercetarea reprezintă un sistem complicat, cu peste 4 milioane de oameni. Educaţia e aici pentru că bugetul nostru este printre cele mai mari bugete dintre ministerele guvernului. Astfel, când educaţia are probleme, ţara are probleme şi invers.
► În ultimii ani am beneficiat de o creştere a resurselor şi o infuzie financiară. Atunci când această infuzie financiară nu o ghidezi spre lumină, ci spre tot sistemul, ajungi să generezi şi să amplifici anomaliile existente.
► Eu în acest moment văd pentru educaţie şi cercetare un moment zero. Caut oportunităţi ca dacă normalizăm aceste anomalii să putem dezvolta sistemul.
► În ultimii ani, deşi numărul de copii din preuniversitar a scăzut, numărul de norme didactice a crescut. Am văzut că am luat nişte măsuri prin care stabilinid numărul minim şi maxim dintr-o clasă, am fragmentat clasele. Am acceptat foarte multe degrevări de norme (reduceri de ore didactice în timp ce salariul se păstrează), dar foarte interesant este că degrevările din norma didactică au fost însoţite de plata cu ora. Au crescut şi normele libere pe care le acoperim la plata cu ora.
► Avem un sistem în care plata cu ora are valoare mai mare decât ora din timpul de lucru pentru care eşti plătit ca profesor. Aceste anomalii ne duc într-o situaţie problematică din punct de vedere financiar.
► Bugetul pentru burse a crescut extrem de mult în ultimii ani. Am generat un fond pentru burse care depăşeşte susţinerea pe care Ministerul Educaţiei şi Cercetării o dă întregului sistem de cercetare, inovare şi dezvoltare din ţară. Am creat un sistem de burse care nu are o structură pe care o găseşti uşor în ţări vestice la care te raportezi, un sistem care nu se exprimă în performanţa educaţională. Nu vedem aceste lucruri.
► În norma didactică creşte numărul de ore didactice cu două ore în care profesorii interacţionează cu copiii. Acest lucru trebuie să respecte un principiu european şi cu această creştere îl respectă. În cazul profesorilor cu vechime şi performanţe, vom crea posibilitatea de a fi degrevaţi de timpul de lucru pe are îl au.
► Încercăm să intrăm în standardele europene pe care le avem şi să ne adresăm condiţiilor pe care noi le avem în şcoală. Este o modificare propusă ca o modificare temporară şi vom vedea peste 4 ani ce efecte a avut.
► Valoarea pentru plata cu ora se schimbă. Dacă până acum o ora se raporta la cele 18 ore pe săptămână în interacţiune directă cu copilul, normal este să îţi raportezi salariul la numărul de ore la care eşti plătit, adică la 40 de ore pe săptămână.
► În zona burselor pentru studenţi, prin legea din 2023, s-au creat facilităţi extraordinare. Intenţia a fost bună, dar nu este una sustenabilă. Punctul de raportare pentru bursele studenţilor era salariul minim brut pe economie. Ceea ce propunem este salariul minim net pe economie şi le vom acorda doar cât sunt la şcoală, nu şi în vacanţe.
Petre-Florin Manole, ministrul muncii: Pragul de 3.000 de lei pentru pensii a fost o decizie a guvernului Bolojan. Noi consideram că pragul ar trebui să fie la 4.000 de lei
► Modificările din actul normativ care au legătură directă cu Ministerul Muncii sunt pe două categorii.Pe de-o parte, se referă la salarizare, iar aici ideile principale sunt: veniturile salariale rămân la nivelul lunii decembrie 2024 până la sfârşitul lui 2026.
► Se reduce majorarea salariilor de bază de la maximum 50% la maximum 35% atunci când este vorba de cei care lucrează în proiectele finanţate din fonduri europene. Această majorare se va acorda doar pe perioada contractată în proiect.
► Indemnizaţia de hrană are un plafon de până la 6.000 de lei brut lunar şi un cuantum de 347 de lei. Se prelungeşte până la finalul anului 2026 suspendarea ocupării posturilor prin concurs, pentru a nu creşte numărul de angajaţi din sistemul bugetar.
► Nu se vor actualiza cu rata inflaţiei pensiile speciale de serviciu, la fel cum nu se va actualiza cu rata inflaţiei, până la sfârşitul anului viitor, nici valoarea punctului de referinţă. A doua temă principală este referitoare la CASS pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei. Explicaţia, pe scurt, are în vedere faptul că 2,9 milioane de pensionari nu vor avea de plătit niciun leu în plus cu ocazia acestei modificări legislative.
► Un pensionar care are o pensie de 3.100 de lei va avea o sarcină în plus de 10 lei. La cealaltă extremă, un pensionar cu o pensie de 15.000 de lei va avea de plătit la CASS 1.200 de lei. Sub 3.000 de lei nu se aplică acest CASS.
► Voucherele de vacanţă se vor acorda doar celor care câştigă mai puţin de 6.000 de lei net.
► După ce am militat public, clar şi transparent, ca Partid Social Democrat, pentru pragul de 4.000 de lei – dar nu ca prag al pensiei „mari”. Nu există pensie mare sau mică în cazul pensiei pe contributivitate. Pragul de 3.000 de lei a fost o decizie a guvernului Bolojan, care face ca acest prag să fie peste pensia medie cu 187 de lei. Noi consideram că pragul ar trebui să fie la 4.000 de lei. Decizia a aparţinut coaliţiei şi guvernului Bolojan.
Alexandru-Florin Rogobete, ministrul sănătăţii: Cele mai importante puncte sunt legate de creşterea contribuţiei la asigurările de sănătate şi de concediile medicale
► Măsurile fiscale stabilite şi construite de coaliţia de guvernare afectează mai multe segmente din zona sănătăţii. Voi atinge două puncte importante. Primul şi cel mai important este legat de creşterea contribuţiei la asigurările de sănătate. Al doilea punct important, unde se regăsesc efectele şi reformele, este dat de zona concediilor medicale.
► Unele dintre reformele de bază din sistemul sănătăţii au fost deja pornite, altele urmează. Aici mă refer la creşterea capacităţii de răspuns pentru ambulatoriile de specialitate, creşterea numărului de paturi de spitalizare de zi, accelerarea programelor de screening pentru a reduce numărul de pacienţi care ajung la spital cu forme grave ale bolilor.
► Eu, ca ministru al sănătăţii, am obligaţia să protejez pacienţii, motiv pentru care, în ceea ce priveşte metoda de lărgire a numărului de contribuabili, pentru persoanele cu handicap nu se va aplica taxa CASS.
► Bolnavii neasiguraţi, dar care beneficiază de alt tip de programe naţionale de sănătate, vor beneficia de servicii medicale în cadrul acelui program de sănătate – diabet, cardiologie, etc.
► Persoanele coasigurate, respectiv soţul, soţia sau părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate, vor dobândi calitatea de asigurat în condiţiile în care persoana care îi coasigură va plăti contribuţia de asigurări sociale de sănătate pentru şase luni, calculată la salariul de bază minim brut garantat în plată, şi se acordă calitatea de asigurat pentru 12 luni.
► Pentru celelalte categorii se vor ridica excepţiile de la plata CASS. Un alt subiect a fost cel al concediilor medicale. Nu se va aplica CASS pentru patologiile grave, care creează adevărate drame.
► Se va aplica CASS ca până acum doar pentru codul de boală 01. Noutatea pentru codul de boală 01 este reaşezarea procentelor de indemnizaţie: pentru o perioadă de până la 7 zile se va aplica 55%, pentru 8–14 zile 65%, iar pentru o perioadă de peste 15 zile, 75%. Această reglementare pentru boala obişnuită este importantă, pentru că am identificat sute de concedii medicale care par a fi fictive. Vom economisi pentru nevoia reală din sistemul de sănătate peste jumătate de miliard. Toate programele naţionale de screening vor fi asigurate, indiferent dacă persoana este sau nu asigurată.
► Trei garanţii pe care le daţi pensionarilor că atunci când ajung în spitale nu mai sunt puşi să plătească medicamente sau ce nu are spitalul: Prima garanţie e bazată pe cifre. Faptul că vom creşte de la 6,5 milioane de contribuabili CASS la aproximativ 10 milioane de contribuabili înseamnă că, automat, nu vom mai avea astfel de segmente în care sunt probleme. Este foarte grav chiar şi dacă se întâmplă într-un singur spital sau pentru un singur pacient.
► Am fost public ferm în această perioadă şi cred că am pus degetul pe rană în multe domenii care până acum nu au fost discutate, pentru că ştiu ce responsabilitate mi-am asumat şi ştiu ce reforme avem de făcut. O creştere a alocării pentru sănătate va duce, de asemenea, la creşterea disponibilităţii produselor farmaceutice şi a materialelor sanitare în unităţile sanitare.
