Eveniment

Ce vinuri bem în acest weekend, 3 vinuri pentru 3 seri. Recomandările lui Cătălin Păduraru, Preşedintele VINARIUM International Wine Contest - 1 mai 2020

Ce vinuri bem în acest weekend, 3 vinuri pentru 3 seri....
01.05.2020, 18:33 1829

Ascultaţi articolul aici

 

Să revenim la tonul normal. Cel oficial, de mai sus, este desigur, un manifest, dar şi o replică la felul în care autorităţile comunică cu noi în ultima vreme.

Da, avem în România, primul concurs internaţional de vinuri din lume, sub egida Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului şi VINOFED, organizat în... online. Este o premieră absolută, ca încă alte câteva pe care echipa VINARIUM le-a extras din cercetările sale, cercetări, din păcate, nefinanţate. Din păcate spun, pentru că astfel de realizări pot face mult bine românilor.

Dar să lăsăm acest subiect pentru a fi dezvoltat altă dată.

Acest concurs „online” nu e chiar... virtual.

Doar partea de comunicare dintre juraţi şi şefii de comisii este intermediată de internet. Degustarea vinurilor şi evaluarea lor este cât se poate de... offline!

Cum funcţionează (tele)VINARIUM 2020?

Probele de vin (sticle îmbuteliate din stocuri aflate în circuitul comercial) au venit către noi din toată lumea.

Toate cramele româneşti, care nu se sperie de evaluarea „în orb”, au trimis şi ele vinurile pentru o judecată obiectivă, nepărtinitoare.

Şi, bine au făcut pentru că, până spre toamnă (şi atunci sub semnul incertitudinii), nu se mai desfăşoară nici o competiţie în domeniul vinului.

Sticlele se numerotează, apoi se ordonează după tip, an de producţie, rest de zaharuri, încărcătură aromatică, ş.a.m.d. Este una din cele mai grele operaţiuni, atunci când se doreşte profesionalism. Clasele sunt standardizate de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului, de Uniunea Enologilor, în baza unui secol de experienţe însumate.

În această fază, se distribuie celor cinci comisii formate din 5 oameni vinurile (probele) pentru cele patru zile de concurs, pe serii.

În total, fiecare jurat evaluează împreună cu comisia din care face parte 200 de probe, câte 50 pe zi.

Noutatea este că, anul acesta, fiecare jurat va primi acasă 200 de recipiente a 100 ml şi va face notarea fără să se mai deplaseze în România.

La Bucureşti, comisia tehnică şi şefii de comisii se vor întruni într-o sală de teleconferinţe, putând astfel să comunice cu juraţii din toată lumea.

Jurizarea se face pe un soft propriu realizat acum mulţi ani de echipa VINARIUM, care a făcut ca România să fi fost a doua ţară de pe glob care a folosit notarea electronică (să mai spun că dacă ar fi fost finanţată puteam ocupa locul I?)

Sigur, pentru specialişti apar multe întrebări. Echipa noastră nu a lăsat nicio fisură în procedura de concurs sau de pregătire a probelor şi de expediţie către juraţi, întărind normele uzuale cu măsuri suplimentare care să prevină orice neajuns, de oricare fel.

Mai am de spus că ideea a venit în urma unei discuţii cu Daniel Bichir (Le Sommelier Braşov), care face degustări cu iubitorii vinului, într-un format asemănător. Şi pe această cale, mulţumirile cuvenite!

À propos de recunoaşterea unei întâietăţi, a proprietăţii unui conţinut intelectual, de folosul la trecerea peste o ştachetă de altcineva înălţată: de ce număram în România, atât de puţine citări, menţionări, mulţumiri, invitaţii la cooperare?

Ţine acest lucru de educaţie, de felul nostru de a fi, de un spirit de competiţie insuşit defectuos?

Nu ştiu cum e mai bine să mă gândesc la acest subiect: cu sau fără un pahar de vin?

M-am hotărât. Cred că nu e greu de ghicit ce am ales.

 
  1. Cramele Recaş, La Stejari – Chardonnay 2017
  2. Crama Jelna – Pinot Noir Rose Wild yeast 2018
  3. Licorna Winehouse, Bon Viveur – Cabernet Sauvignon & Merlot 2015
 

1. Cramele Recaş, La Stejari – Chardonnay 2017

Cred că pentru iubitorii Chardonnay-ului clasic, vinul celor de la Recaş, oferă cam totul.

Culoare atrăgătoare (cu nuanţe verzui după trei ani!), nas complex de unde nu a dispărut fructul; corpolenţă, dar şi o linie şerpuită între măr şi flori, pe de o parte, unt şi vanilie, pe de alta.

Aciditatea şi alcoolul ţin în spate o structură grea, dar rezultatul este spectaculos.

Metafora propusă de producător este stejarul între cer şi pământ. O păstrăm pentru simbolul verticalităţii cu care, cumva, empatizăm. Eu n-am să mă feresc însă, şi de planul orizontal. Din stejar se poate face şi o punte între proaspăt şi „aşezat”, între puternic şi blând, între... Lumea Nouă şi Lumea Veche...

Întâmplarea a făcut ca azi, vineri 1 Mai, să fie „dezlegare la peşte”. L-am încercat cu o scrumbie rotofeie. Şi a fost bine. Dar putea să nu fie nimic lângă acest Chardonnay. Şi tot era bine. Situaţie pe care n-o creează multe vinuri.

Încercaţi-l!

Pe VINMAG.ro îl găsiţi aici.

 

2. Crama Jelna – Pinot Noir Rose Wild yeast 2018

Eu, unul, recunosc: la începuturile carierei, am cochetat destul de mult cu afirmaţiile radicale. Am greşit. Am noroc cu ultimii 20 ani în care am devenit mai înţelegător (vă daţi seama, tentaţia a fost să scriu „înţelept”. Tentaţie căreia m-am lăsat pradă, chiar dacă aici, în paranteză).

Una din sentinţele de adolescenţă târzie în ale vinului era: vinul alb şi rosé, nu mai vechi de un an!

Pfii! De câte ori am avut ocazia să constat că există vinuri (unele cu vârste considerabile) care mă contraziceau. Cu 2018-ul de faţă nu sunt între-o dispută, tocmai fiindcă am înţeles şi accept realitatea. Există aciditate (foarte bună) şi după 1 an, există măceşe şi coacăze, iar senzaţia de „crocant” dată de acest Pinot Noir ar putea crea definiţia.

Nu e Provence în stil, nu e Cote du Rhone, dar ar putea fi Alto Adige. Jelna are noroc însă că italienilor din nord nu prea le plac rosé-urile (sau nu prea le ies?!) şi poate rămâne leader într-un „ocean albastru”, al rosé-urilor din zone cu climat răcoros. Dealtfel, a luat medalie chiar la Cool Climate Wine Awards.

Felicitări! ... producătorului şi Dvs. dacă-l cumpăraţi.

De aici, de la VINESCU.ro.

 

3. Licorna Winehouse, Bon Viveur – Cabernet Sauvignon & Merlot 2015

Din fericire, în ultimii ani, am început să asociem mai des, semnătura winemakerului, oenologului, vinificatorului cu vinul pe care îl avem în pahar.

Mai demult (haa! 15 ani în urmă) acest lucru nu se întampla. Era vinul şi crama producătoare. Punct.

Proprietarii chiar se speriau de gândul că specialistul care le făcea vinul ar putea deveni vedetă. „Daca îl ia altul?” Schimbarea a survenit odată cu afirmarea unor winemakeri care erau sau au devenit proprietari de crame. Apoi, lucrurile au intrat în normal, chiar „migraţia” vinificatorilor nu mai pare ceva nepotrivit. Aşa se face că astăzi vorbim destul de des de Costăchescu, Macici, Dorneanu, Rotărescu, Itu, Vlădoi, Balla, Grigorică, Andronic, Maluţan, Sercovschi, Reolon, Pripon, Buia, Badea, Focea, Zamfir, Pieroni, Creţu, Macoviciuc, Lockley, Rista, Stoica, Ciomaga, Apostol, Gâdiuţă, Pfeffer, Mihăilescu, Bauer, di Filippo, Porumb, Szikler, Trantu, Tudor, Diaconu, Mateescu, Gheorghiu, Maxim şi mulţi alţii pe care, din cauza grabei, nu i-am trecut aici (să mă ierte fiecare, promit să scriu o lucrare exhaustivă despre enologii României).

În Galeria „făuritorilor” de vinuri memorabile este şi Gabi Lăcureanu. Îl cunosc de pe vremea când era unul dintre cei mai tineri vinificatori (dacă nu chiar „cel mai...”) A semnat vinuri de succes în Dealu Mare, apoi în cea mai sudică podgorie a ţării şi, de la o vreme, aşează Licorna pe covorul roşu.

Asamblajul de astăzi ar putea fi confundat cu un Bordeaux de clasă dacă nu ar interveni „picanteriile” (chiar piper, scorţişoară, cuişoare) şi vişinile cât se poate de româneşti care-i păstrează rangul, dar care îl particularizează. Ai senzaţia – pentru o clipă – că „lemnul” va copleşi aromele primare, dar te trezeşti, în final, în dialog cu toate fructele roşii şi, mai ales, negre, „de pădure”.

Se simte şi puţină talpă de pâine la vatră.

Degustând acest vin, mi-a venit o idee. Aşa cum există Walk of Fame la Hollywood, de ce nu am pune pe marginea „Drumului Vinului” (când îl vom fi terminat) şi nişte stele cu enologii noştri de succes? Singura problemă pe care o văd acum este unde l-aş pune pe Gabriel? În Dealu Mare unde activează sau la Iaşi, acolo unde s-a format ca specialist?!

Comandă online, de pe VINMAGAZIN.ro, aici.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO