Eveniment

Ce vinuri bem în acest weekend, 3 vinuri pentru 3 seri. Recomandările lui Cătălin Păduraru, Preşedintele VINARIUM International Wine Contest - 8 mai 2020

Ce vinuri bem în acest weekend, 3 vinuri pentru 3 seri....
08.05.2020, 22:00 906

Ascultaţi articolul aici

 

Să stăm strâmb să judecăm drept?!

Nu. Când stai strâmb, judeci strâmb.

În zilele acestea parcă stăm doar în poziţii greşite, punem întrebări greşite, ne adresăm cui nu trebuie, dar... aşteptăm răspunsuri bune. Rezolvări. Eficienţă. Proiecţii luminoase. Hm!

Hotelurile şi restaurantele sunt în impas. Se cer soluţii. E firesc. Firesc ar fi fost şi un pas lateral gândirii liniare exersate timp de 30 de ani. În afara autosuficientei ziceri ”las` că ştiu eu cum e mai bine” sau a apelului (modest) la postulatele unei şcoli ”clasice” în ultimul ciclu al valabilităţii, s-a mai făcut ceva? Investiţie într-o şcoală de gândire, în studii anticipative, în strategii de minimalizare a riscurilor neprevăzute, a accidentelor istorice?! Pentru că, chiar dacă nu era Covid-ul, mâine-poimâine putea apărea altceva. Ştiţi câţi tineri se pregătesc în străinătate (cum altfel?!) pe zeci de mii de euro cheltuiţi în şcolile ”de ospitalitate”? Nu vreau să risc eu punerea în circulaţie a unui procentaj al celor care învaţă o meserie care va dispărea - aşa cum o ştim noi - în următorii ani, dar aveţi cunoştinţă despre vreun studiu sau despre vreo măsurătoare a ceea ce ar însemna înlocuirea personalului uman - din recepţie până la birourile de decizie - de către AI? Eu, unul, nu. Sau, în niciun caz, nu ştiu de vreun studiu pentru România. Dacă el ar exista, cauza neînregistrării lui fiind ecartul personal de informare inadecvat, de ce nu circulă? De ce nu e la televiziunile care pierd mii de ore pentru un spectacol păgubos şi sinistru?!

Deunăzi, am citit cartea lui Vintilă Mihăilescu – În căutarea corpului regăsit. O ego-analiză a spitalului. A fost o lectură grea pentru că ştiindu-l pe ilustrul antropolog, am fost tulburat emoţional dar şi pentru că m-am enervat dându-mi seama că niciun director de spital, nicio autoritate publică însărcinată cu realizarea vreunui proiect spitalicesc nu a întrebat vreodată antropologul dacă se poate face ceva pentru ca omului aflat între zidurile acestui tip de aşezământ să-i poată fi mai bine.

Extrapolând la scara întregii societăţi, experienţa ne relevă că în mai toate domeniile stăm la fel. Covid ne-a arătat doar unde suntem şi ce (nu) facem. Colapsul se pregătea să vină fără ca noi să ”prindem chiar de veste”. Acum avem o şansă să îl evităm.

Paradoxal, nu?!

 
  1. Gramofon Wine – Merlot Rose 2018
  2. Chateau Cristi – Pinot Noir 2017, Republica Moldova
  3. La Migdali, Innocent – Merlot 2017, Eco
 
 

1. Gramofon Wine – Merlot Rose 2018

Ştiţi vinuri cu DOC din Dealu Mare cu care să îţi fie ruşine? Nu. E clar că nu e o întâmplare că operatori diferiţi, cu vii pe pante şi pe plaiuri diferite, fac vinuri foarte bune. Nici nu e o întâmplare că foarte multe dintre vinurile excelente ale României vin (!) tot de aici. Nici de marketing exclusiv nu poate fi vorba, pentru că, în principal, numele denumirii de origine s-a creat organic (cu toate reproşurile pe care le putem aduce celor din zonă pentru o comunicare neunitară).

Sigur că în Dealu Mare au existat şi încă mai există produse de ”larg consum”. Concurenţa, valoarea terenului (mai puţin situaţia actuală creată de pandemie) vor mai descuraja ”mass market products” – care, oricum, nu caracterizează zona. Brandul format, aşa cum spuneam, aproape de la sine, induce siguranţă, satisfacţie, clasă înaltă.

Cam aşa este şi rose-ul Gramofon. Un vin sigur pe sine, bine apreciat de cei care au trecut de faza aromelor gingaşe de floricele pe câmpii. Pentru succesul personal, l-aş lua cu mine răspunzând invitaţiilor de tip: brunch, prânz, restaurant, iarbă verde, cină fină, agapă sau masă vânătorească, fantezii mediteraneene (culinare, evident) sau ”haideţi să vedem răsăritul”.

Asta înseamnă că etichetei îi lipseşte un înscris: NON STOP.

Îl găsiţi pe www.gramofonwine.ro, aici.

 

2. Chateau Cristi – Pinot Noir 2017, Republica Moldova

În primul rând, să vă spun că am degustat acest vin cu ocazia unui concert online cu artişti în mare vogă pentru segmentul ”sub 50”, sprijinit de Chateau Cristi. Dar eu am trecut de 50. Asta înseamnă că, ori vinul ori talentul artiştilor mă ţin încă în sectorul ”tineret”. Felicitări Chateau Cristi pentru clipele frumoase şi mulţumiri pentru că m-aţi ”repoziţionat”.

Să vorbim de vin acum. N-am ascuns niciodată, nu sunt un entuziast al Pinot-urilor din spaţiul românesc (Moldova inclusă). De fapt, am încercat întotdeauna să semnalez şansele mici de izbândă în lupta cu campionii Pinot Noir din cei doi poli stilistici: Bourgogne şi Noua Zeelandă. Dar să nu se înţeleagă că nu mă bucur enorm când apar vinuri din Pinot Noir excelente şi pe la noi. Şi apar. Dacă sintagma ”pe la noi” îmi este permisă şi când vorbesc de plaiurile din actuala Republică Moldova. Pot demonta orice sensibilităţi artificiale şi prin faptul că Iaşul, oraşul meu natal, e la 40 de km de graniţa „zgârmată” de sovietici, că mi-am petrecut copilăria pe malul Prutului şi că mama e născută în Moldova de peste apă. Rămâne, deci, ”pe la noi”.

Pinot Noir de la Chateau Cristi are unul dintre cele mai incitante ”nasuri” întâlnite la vinurile din acest soi. În rest, de la Madeline Puckette citire, le are pe toate: violete, măceşe, lemn dulce, merişoare, sos de prune, trufă/pământ de flori, pâine prăjită (de la baricare).

Are, însă, şi un neajuns. Unul care mă face să-mi aduc aminte că, deşi îmi place muzica tânără, nu mă mai încadrez în segmentul 18-40: scrisul mic pe contraetichetă!

www.beicevrei.roaici.

 

3. La Migdali, Innocent – Merlot 2017, Eco

Încă o dată, un vin ECO! Dacă ne reproşează cineva că suntem prea împrieteniţi cu cele 14 procente alcool, îi putem arăta imediat eticheta verde de certificare europeană pentru agricultură eco. Ne-am scos!

Dacă vă întâlniţi cu acest vin şi nu sunteţi avertizaţi asupra nişei mai sus amintite, îl veţi primi ca orice vin de mare calitate din Dealu Mare.

Poate că, personal, l-aş mai lăsa un an până la deschidere, dar, în acelaşi timp, ştiind pe ce forţe aromatice mizează acum bucătăria, nu mă tem de prezentarea acestui Merlot, aztăzi. Mai ales că are cei trei ani de acasă...

Cea mai evidentă notă olfactivă este salvia, care repede se combină cu afinele şi cireşele amare. Cine mănâncă frecvent smochine neuscate, va recunoaşte uşor şi acest fruct. Alcoolul, care se simte (prea) bine, nu inhibă mirodeniile şi pasca (puţin arsă pe talpă) cu smântână şi ciocolată.

Fiind astringent uşor peste medie pentru un Merlot, îl recomand pentru ospeţele decadente: vânat, carne grasă, coaste, măduvioare, creier în pergament sau pe tablă, hamburgeri cu sos iute şi ceapă. Viaţă grea, cum ar veni. Nu?!

www.vinpenet.ro, aici

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO