Eveniment

Cea mai mare reuniune cu ţintă economică organizată la Bucureşti de la revoluţie încoace. „Europa începe să rămână fără suflare pentru că nu respiră cu cei doi plămâni ai ei, de est şi de vest“


Secretarul de stat pentru energie al SUA, Rick Perry, preşedintele Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, şi preşedintele României, Klaus Iohannis (de la stânga), în timpul conferinţei de presă de la finalul Forumului Iniţiative celor Trei Mări, marţi, 18 septembrie 2018, la Palatul Cotroceni

Secretarul de stat pentru energie al SUA, Rick Perry, preşedintele Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, şi preşedintele României, Klaus Iohannis (de la stânga), în timpul conferinţei de presă de la finalul Forumului Iniţiative celor Trei Mări, marţi, 18 septembrie 2018, la Palatul Cotroceni

Autor: Iulian Anghel

19.09.2018, 00:07 1110

Nouă şefi de stat, preşedintele Co­misiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi secretarul a­me­rican al energiei, Rick Per­ry, au fost ieri la Bucureşti l-a summitul Iniţiativei celor Trei Mări (Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Adriatică), cea mai mare reuniune cu ţintă eco­nomică găzduită de România după revoluţie.

A fost a treia reuniune a Iniţiativei, ce are drept scop declarat interconectarea zonei de răsărit a continentului – transport, energie, comunicaţii.

Din Iniţiativa celor Trei Mări fac parte 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Adriatică  – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Primele două summituri ale Iniţiativei au avut loc la Dubrovnik (2016) şi Varşovia (2017).

„Sprijnim Iniţiativa celor Trei Mări şi vă încurajăm să deschideţi noi căi de comunicare între cei doi plămâni ai continentului, dar şi între nord şi sud“, a a spus Juncker, adresându-se preşedintelui Klaus Iohannis, gazda reuniunii.

Klaus Iohannis a spus că trebuie exploatat pe deplin potenţialul de dezvoltare a interconectivităţii, punând accent pe transport, energie şi piaţa digitală.

„În cadrul acestei iniţiative ne-am propus să prioritizăm transportul, energia şi piaţa digitală. Am avut dreptate, deoarece aici este cea mai mare oportunitate de a dezvolta interconectivitatea.“

În plus, şeful statului român a declarat că este nevoie de o apropiere cât mai mare între SUA şi Uniunea Europeană, cu trimitere explicită la situaţia tensionată dintre blocul comunitar şi partea americană: „Iniţiativa celor Trei Mări poate întări dezvoltarea economică per total şi consolidarea Uniunii Europene la un moment la care ne pregătim pentru decizii importante cu privire la viitorul Uniunii. Abordarea României faţă de Iniţiativa celor Trei Mări derivă din fermul angajament faţă de Uniunea Europeană puternică, unită în sprijinul cetăţenilor săi. Este de asemenea parte din eforturile noastre constante de a elimina diviziunile artificiale de pe continent şi până pe ţărmurile Atlanticului“.

 

SUA vor să concureze Rusia pe piaţa europeană a energiei

Ministrul american al energiei, Rick Perry, a declarat că Europa Centrală continuă să aibă o situaţie dificilă în ceea ce priveştie situaţia energetică, din cauza existenţei unui singur furnizor, Rusia,  şi că singura soluţie pentru siguranţă şi certitudine privind petrolul este diversitatea.

„SUA e un lider mondial în ceea ce priveşte petrolul şi gazul şi vrem să împărtăşim acest lucru cu regiunile celor trei mari. Energia nu trebuie să fie folosită niciodată că un mijloc de ameninţare. Naţiunea din Europa Centrală continuă să se lupte cu multe provocări în ceea ce priveşte situaţia energetică. Acest lucru e din cauza existenţei unui furnizor unic şi din cauza opoziţiei agresive a Rusiei. Această situaţie, dependenţa a Europei de gazul rusesc, a crescut de la 30% la mai mult de 40%. Acest lucru creează îngrijorări. Siguranţă şi certitudinea în ceea ce priveşte petrolul înseamnă varietate. Diversitatea energetică, multitudinea surselor energetice sunt foarte importante“, a spus Perry.

El a susţinut că membrii Iniţiativei celor Trei Mări pot conta pe sprijinul Statelor Unite ale Americii ca partener de încredere în domeniul energiei.

Premierul Poloniei, Mateusz Mora­wiecki, a spus că Iniţiativa celor trei Mări face, de fapt, istorie: „Această iniţiativă de fapt face is­torie. UE trebuie să îşi aducă contribuţia nu nu­mai în domeniul infrastructurii, dar şi în ceea ce priveşte imaginaţia noastră euro­peană“.

„Trebuie să ne axăm mai mult pe modalităţile de a scăpa de moştenirile proaste. Nu trebuie să ne întrebăm ce poate face Europa pentru noi, trebuie să ne întrebăm ce putem face noi pentru Europa. Cred că această iniţiativă este ce poate oferi Europa Centrală. În momentul de faţă refacem de fapt harta europeană şi dorim să aducem contribuţia prin întărirea frontului economic“, a adăugat el.

Preşedinta  Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovi? a declarat că summit-ul Celor Trei Mări are ca scop să facă din Europa Centrală coloana vertebrală a UE, având în vedere deosebirile de opinii înregistrate azi între membrii Uniunii.

 

Comisia Europeană: Investiţiile nu au niciun sens în absenţa respectării statului de drept

♦ Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a susţinut, la sesiunea plenară a summitului Iniţiativei celor Trei Mări de la Cotroceni, că investiţiile nu au sens fără un stat de drept şi că mereu când se vorbeşte despre stat de drept apar „strănuturi în sală“.

♦ „Respectarea statului de drept este esenţială. Investiţiile nu au niciun sens în absenţa respectării statului de drept”, a declarat, marţi, la Cotroceni, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. În sală se aflau premierul polonez, a cărui ţară ar putea fi sancţionată de Comisie pentru ceea ce executivul european numeşte derapaj de la statul de drept, dar şi reprezentanţi au Ungariei, ţară împotriva căreia Parlamentul European a decis săptămâna trecută deschiderea unor proceruri de sancţionare, din acelaşi motiv.

♦ „Când se vorbeşte despre statul de drept, există mereu strănuturi în sală”, a spus şeful Comisiei Europene.

 

Obiectivele Iniţiativei celor Trei Mări (I3M), stabilite la Bucureşti

♦ Cele 12 ţări ale Iniţiativei celor Trei Mări (Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Croaţia, Republica Cehă, Republica Estonia, Ungaria, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Polonia, România, Republica Slovacă, Republica Slovenia) vor acţiona într-o manieră coordonată, pentru a pune în valoare potenţialul economic al acestora şi pentru a facilita o dezvoltare mai rapidă, cu scopul de a creşte convergenţa economică în Uniunea Europeană;

♦ Va fi stabilită o lista scurtă de proiecte prioritare de interconectare a I3M în trei domenii cheie – transport, energie, domeniul digital.

♦ Va fi înfiinţat Fondul de Investiţii al celor Trei Mări de către instituţiile financiare relevante care intenţionează să participe la fond. Fondul va avea ca scop facilitarea, susţinerea şi finanţarea proiectelor prioritare de interconectare.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO