Eveniment

CEDO a obligat România la plata a 1,6 mil. euro despăgubiri pentru condiţiile de detenţie în 2016

CEDO a obligat România la plata a 1,6 mil. euro...

Autor: Claudiu Surmei

22.02.2017, 13:36 152

"În anul 2016, în cauzele în care a fost condamnat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru nerespectarea condiţiilor de detenţie, statul româna fost obligat la plata unor despăgubiri în cuantum de 1.624.670 euro, dintr-un total înregistrat de 3.132.429 euro şi 10.000 de franci elveţieni, în perioada 1990-2016", se arată în raportul anual de activitate al ANP pentru 2016.

Astfel, anul trecut au fost comunicate de către Ministerul Finanţelor Publice un număr de 313 hotărâri de condamnare pronunţate de CEDO, faţă de 75 în anul 2015. În 2014 au fost înregistrate 29 de condamnări, 32 în 2013 şi doar zece în 2012.

Directorul ANP, Marius Vulpe, a declarat, miercuri, la prezentarea raportului anual de activitate, că o lege a graţierii nu ar rezolva în totalitate problema supraaglomerării din penitenciare. În ceea ce priveşte condiţiile insalubre din unele celule, Vulpe susţine că este şi vina deţinuţilor care nu îşi ţin camerele curate.

"Orice demers legal care reduce supraaglomerarea din penitenciare este benefic atât pentru deţinuţi, cât şi pentru personalul din penitenciare. Gradul de aglomerare este de 144 la sută. Deficitul de locuri este de 8.500. (...) Pe statisticile pe care noi astăzi le avem, graţierea nu rezolvă în totalitate problema. Pe acest proiect nu se pot elibera 8.500 de persoane din penitenciare. Sunt soluţii alternative, una dintre ele este acum în dezbatere, la Comisia Juridică din Senat, cea privind modificarea legii de executare a pedepslor, privind recursul acela în compensare, să se acorde un număr de zile reducere din pedeapsă deţinuţilor care trăiesc în condiţii de supraaglomerare. (...) Cu privire la condiţiile insalubre, vom continua şi în acest an, pentru că bugetul permite, continuarea reparaţiilor curente în camerele de deţinere. În plus şi deţinuţii trebui să se îngrijească, ei trebuie să îşi facă curăţenie în camere şi când auziţi de condiţii insalubre să vă gândiţi că sunt oameni care nici eu nu se îngrijesc şi nici nu le poţi impune foarte mult lucrul acesta. Sunt şi deţinuţi foarte curaţi, foarte ordonaţi, îşi întreţin curăţenia", a declarat Marius Vulpe.

Pentru a putea rezolva o parte a problemei privind supraaglomerarea, Mariu Vulpe a anunţat un plan de investiţii pentru 2017, care vizează în special problema locurilor de detenţie din sudul ţării.

"Principalele investiţii pentru 2017 sunt două penitenciare pentru care avem sume alocate pentru studii de fezabilitate, Caracal şi Berceni şi după aceea sunt trei penitenciare, Deva, Codlea şi Giurgiu, unde vom crea noi locuri de detenţie şi vom moderniza la Deva. În plus, mai avem patru locaţii unde vom crea noi locuri de deţinere, dar nu în acest an. În acest an demarăm lucrările la Vaslui, Baia Mare, Târgu Mureş şi la Codlea. (...) La cele două penitenciare nu vor începe lucrări efective, sunt alocaţi bani doar pentru două studii de fezabilitate. Dacă procesul de achiziţie decurge normal şi în câteva luni avem un aftfel de studiu, noi vom solivita Ministerului să parcurgem etapa următoare, licitarea proiectului şi a achiziţiei. E clar că cele două penitenciare nu vor rezolva problema supraaglomerării în toată ţara. Vor rezolva problema supraaglomerării din Sudul ţării. Fiecare în parte are câte o mie de locuri", a declarat Marius Vulpe.

Totodată, ANP are în vedere pentru anul în curs crearea de noi locuri de detenţie în penitenciarele deja existente.

"Noi locuri de cazare avem 500 la Deva pentru modernizare, 70 de locuri noi la Deva de creat, sunt 200 la Bacău de modernizat, 200 sunt la Giurgiu de creat şi mai sunt la Codlea circa 70 noi", a declarat Marius Vulpe.

Directorul ANP a mai spus că, deşi procurarea medicamentelor pentru pacienţi este anevoioasă din cauză că penitenciarele nu pot depozita medicamente şi trebuie să le procure, niciun pacient nu a fost privat da tratamentul medical.

"Deocamdată sistemul penitenciar, din punct de vedere medical al atragerii medicilor în sistem, nu este atractiv. E clar că în spitale şi în cabinetele private salarizarea este mai atractivă. (...) Niciun medic din penitenciar nu îşi riscă dreptul la liberă practică să nu recomande o reţetă sau un medicament unui deţinut atâta timp cât l-a consultat. E clar că nu avem farmacii în penitenciare şi poate dura două, trei zile până achiziţionăm medicamentele, pentru că nu avem voie să deţinem stocuri. Rezultatul final este agravarea bolii sau decesul omului. Foarte puţini dintre ei sau niciunul nu a decedat în penitenciar sau nu şi-a agravat boala ca urmare aneacordării medicaţiei. Eu nu ştiu de astfel de cazuri. Întârzieri de acordare a medicaţiei da, dar neacordarea medicaţiei necesare nu există la deţinuţi", a mai spus directorul ANP.

Directorul ANP, Marius Vulpe, a participat, miercuri, împreună cu Directorul Direcţiei Naţionale de Probaţiune, Mihai Dima, secretarul de stat Mariana Moţ şi reprezentanţi ai celor două instituţii au participat, la prezentarea Raportului anual de activitate. La eveniment şi-a anunţat prezenţa şi ministrul Justiţiei, Ana Birchall, care însă nu a mai ajuns.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO