♦ După patru ani de război la graniţă, România nu are sisteme militare care s-o poată apăra de dronele ruseşti sau de dronele ucrainene rătăcite.
Ministrul apărării, Radu Miruţă, admite: „Mulţi politicieni care s-au perindat pe la conducerea Armatei au spus că avem de toate şi s-au creat nişte aşteptări nerealiste. Nu, nu avem capabilităţi suficiente de luptă împotriva dronelor şi este onest să spunem nu doar că nu avem, dar şi că am pornit un program istoric de înzestrare a Armatei Române tocmai pentru a avea aceste capabilităţi. Aici suntem. Acesta este adevărul”.
După fiecare incident de încălcare a spaţiului său aerian, România ridică de la sol avioane F16, dar le ridică degeaba. Pentru că F16 sunt formidabile , dacă sunt folosite împotriva altor aeronave, dar neputincioase în faţa dronelor. Viteza unui F-16 poate atinge 2 Mach (2.400 km/h), în vreme ce o dronă zboară cu 500 km/h. Viteza unui F16 este prea mare, iar drona prea mică, zboară prea lent şi la joasă înăltime şi, astfel, un F16 poate trece pe lângă ea chiar înainte de a o lua drept. Acesta este motivul pentru care cele două aeronave F16 de la Baza Feteşti ridicate de la sol în cazul de la Galaţi nu au putut doborî drona, deşi piloţii primiseră autorizaţie să o doboare.
„Timpul de 4 minute pe care l-am avut la dispoziţie (cât drona a zburat în spaţiul aerian românesc, înainte de a se prăbuşi - n. red.) a fost extrem de scurt. Nu au existat oportunităţi reale de angajare în condiţii de siguranţă (siguranţă a populaţiei la sol – n. red.)”, a explicat generalul de brigadă, Gheorghe Maxim.
Dmitri Medvedev, fost preşedinte al Rusiei, acum vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, le-a transmis liderilor europeni că dronele vor continua să ajungă, accidental spune el, pe teritoriul ţărilor lor şi că populaţia acestora nu va mai putea dormi liniştită, potrivit Reuters: „Să se pregătească: astfel de incidente vor continua să se întâmple. Este război. Iar cetăţenii statelor UE, la fel ca populaţia ţărilor aflate în conflict, nu vor putea dormi liniştiţi.”
Institutul pentru Studiul Războiului: Nu este un simplu incident
Poate fi catalogată prăbuşirea dronei ruşeşti peste un bloc de locuinţe din Galaţi un simplu incident de securitate? Nici vorbă, spun analiştii Institutului pentru Studiul Războiului, un think tank cu sediul la Washington. Episodul marchează o escaladare cu implicaţii enorme pentru securitatea României şi pentru Alianţa Nord-Atlantică, pentru că Moscova pare tot mai dispusă să accepte riscul producerii de victime în state membre ale NATO, explică sursa citată.
Pătrunderea dronei ruseşti până la Galaţi, oraş aflat la 22 km de oraşul-port la Dunăre, Reni (regiunea ucraineană Odesa), care fusese atacat în noaptea de joi spre vineri, este a 28-a încălcare a spaţiului aerian românesc de către dronele ruseşti, de la începutul războiului. Dar este pentru prima dată când astfel de încălcări ale spaţiul aerian al unei ţări NATO se soldează cu victime. La Galaţi au fost răniţi o femeie 54 de ani şi fiul ei de 14 ani, care dormeau (drona a căzut la ora 2:00 din noaptea de joi spre vineri).
Preşedintele României, Nicuşor Dan
Ministrul apărării naţionale, Radu Miruţă
„Este cel mai grav incident de securitate produs pe teritoriul României de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a spus preşedintele Nicuşor Dan, la Galaţi, acolo unde s-a aflat şi ministrul apărării, Radu Miruţă.
Consulatul rus de la Constanţa, închis. Rusia ameninţă cu represalii
Consilui Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a decis, ca represalii, închiderea consulatului rus de la Constanţa. Andrey Kosilin, consulul general, a fost declarat „persona non grata” (persoana nedorită). Ambasadorul rus, Vladimir Lipaev, a fost convocat la MAE şi, după această convocare, a acuzat România că nu a prezentat dovezi privind provenienţa dronei care s-a prăbuşit la Galaţi şi a susţinut că măsura luată de Bucureşti „va fi urmată de măsuri de răspuns”. „Măsurile de retorsiune nu vor întârzia să apară”, a spus şi Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, pentru agenţia de presă TASS.
Aceleaşi dubii le-au exprimat şi liderul rus, Vladimir Putin, care l-a citat pe Lenin cu aforismul (atribuit lui Goebbels): „O minciună spusă suficient de des devine adevăr”, sugerând, astfel, că europenii mint când spun că drona prăbuşită la Galaţi a fost rusească.
„Nu ştiu ce fel de dronă a explodat în România. Să ne trimită resturile”, a declarat Putin, citat de Kyiv Post. Autorităţile române, de la preşedintele ţării până la generalii Armatei, susţin însă că nu există nicio îndoială că drona era a ruşilor – o dronă model Geran-2, versiunea rusească a dronei iraniene Shahed-136.
Reacţiile liderilor occidentali
Preşedintele Nicuşor Dan a vorbit cu şeful NATO, Mark Rutte. Majoritatea liderilor europeni au avut o poziţie faţă de incidentul de la Galaţi.
♦ Mark Rutte, secretarul general al NATO: „Comportamentul nesăbuit al Rusiei este un pericol pentru noi toţi”.
♦ Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa: „Escaladarea acţiunilor Rusiei pe teritoriul UE este imprudentă şi iresponsabilă. Condamn cu cea mai mare fermitate această încălcare a spaţiului aerian naţional al României şi a dreptului internaţional”.
♦ Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: „Ne exprimăm solidaritatea deplină cu România şi poporul său. Pe măsură ce continuăm să ne consolidăm securitatea şi capacitatea de descurajare, în special la frontiera noastră de est, vom continua să intensificăm presiunea asupra Rusiei. Pregătim cel de-al 21-lea pachet de sancţiuni”.
♦ Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei: “Ucraina este pregătită să sprijine România, în orice mod este necesar”.
♦ Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova: „Este grav. Republica Moldova este pe deplin solidară cu România şi le doreşte o recuperare rapidă celor răniţi la Galaţi. Rusia este un pericol pentru toţi şi trebuie oprită”.
♦ Keir Starmer, premierul Regatului Unit: „Suntem umăr la umăr cu Ucraina, România şi cu toţi aliaţii noştri din NATO, în faţa agresiunii ruse”.
♦ Friedrich Merz, cancelarul Germaniei: „Incidentul subliniază încă o dată necesitatea întăririi puternice a NATO, pe flancul estic. Suntem pregătiţi să apărăm fiecare centimetru din teritoriul aliat”.
♦ Jean-Noël Barrot, ministrul francez de externe: „Avem de-a face cu un act iresponsabil care implică o dronă, şi nu este prima dată. În mai multe rânduri, drone ruseşti şi alte aeronave au pătruns în spaţiul aerian al Uniunii Europene şi al NATO”.
♦ Matt Whitaker, ambasadorul SUA la NATO: „Suntem alături de România, aliatul nostru din NATO, şi condamnăm această incursiune nesăbuită de pe teritoriul său”.
♦ Edgars Rinkevics, preşedintele Letoniei: „Letonia îşi exprimă solidaritatea deplină cu România.
