Eveniment

Cel mai mare scandal în care este implicat numele lui Isărescu. „Dacă guvernatorul BNR s-ar apuca, prin absurd, să dea un telefon, cine l-ar asculta?“

Alina Măgureanu, fosta noră a lui Virgil Măgureanu, susţine că Mugur Isărescu l-a ajutat pe fostul şef al SRI, să ia un credit de 2,8 milioane de euro, de la BRD.

Alina Măgureanu, fosta noră a lui Virgil Măgureanu, susţine că Mugur Isărescu l-a ajutat pe fostul şef al SRI, să ia un credit de 2,8 milioane de euro, de la BRD.

19.03.2016, 11:26 3628
„Este un mit că ar fi posibil ca, la primirea unui telefon de la preşedintele României sau de la guvernatorul BNR, o bancă să sară, să se execute îndată şi să dea un credit de 1-2 milioane. Guvernatorul BNR ar putea să zicem, prin absurd, să dea un telefon. Cine l-ar asculta? Regulile de creditare sunt precise“, comentează Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu, sesizarea făcută către DNA de Alina Măgureanu, fosta noră a lui Virgil Măgureanu (şef al SRI între 1990 şi 1997), în care apare numele guvernato­rului ca presupus intermediar între fostul şef al SRI şi BRD Group Société-Génerale pentru contractarea unui credit de 2,8 mil. euro.

În peste 25 de ani de când se află în fruntea BNR, numele guvernatorului a fost ferit de scandaluri. Miniştrii au venit şi au plecat, unii definitiv din viaţa publică, alţii după ce au petrecut nişte ani prin închisori pentru corupţie. Nu există preşedinte al României, nu există prim-ministru postdecembrist (cu excepţia premierului Isărescu) ale căror nume să nu fi fost implicate în scandaluri cu iz penal. În acest tablou al societăţii în care puterea politică se împleteşte cu influenţa financiară iar suspiciunile acoperă întreg spectrul social, guvernatorul a fost la adăpost, până acum câteva zile.

„La BNR există o cutumă instituţională şi o regulă de bun simţ: atunci când BNR sau politica ei este pusă în discuţie, când numele unui membru al băncii fie şi guvernatorul apare într-o poveste ca cea de acum, noi nu începem o dezbatere prin care să o luăm înaintea unui orga­nism sesizat. Am fost întrebat chiar şi dacă Di­rec­ţia de Supraveghere s-a autosesizat. Di­rec­ţia de Supraveghere are sarcini stabilite prin lege, anume să facă supraveghere prudenţială, nu să se ocupe de astfel de cazuri“, spune A­dri­an Vasilescu. El nu încheie însă aici şi face câte­va consideraţii de ordin general privind poli­tica de creditare a băncilor. Cine crede – susţine el – că o bancă l-ar asculta pe Mugur Isărescu, dacă el ar da un telefon pentru a înles­ni unei persoane achiziţia unui credit? Nicio bancă nu l-ar asculta, pentru că fiecare are poli­tica ei de cre­di­tare. „Este un mit că ar fi posibil aşa ceva.“

Într-un denunţ la DNA, fosta noră a fostului şef al SRI, care s-a ocupat şi cu afaceri după finalul mandatului, susţine că, în 2008, Mugur Isărescu i-a ajutat pe Virgil Măgureanu şi pe soţia lui să ia un credit 2,8 mil. euro de la BRD, cu încălcarea normelor bancare, intervenind pe lângă banca franceză. Alina Măgureanu susţine că a fost martoră la apelurile telefonice făcute de fostul socru către guvernatorul BNR şi că acesta a primit, în biroul său, mai multe vizite din partea fostului şef al SRI.

Măgureanu a ajuns şef al SRI în martie 1990, Isărescu şef al BNR în toamna aceluiaşi an. Înainte de 1990 Măgureanu a fost profesor la Ştefan Gheorghiu (universitatea Partidului Comunist), iar despre el un fost şef al Securităţii, Mihai Pacepa, a spus că a fost şi angajat al DIE (Direcţia de Informaţii Externe a Securităţii). Isărescu a fost cercetător al Insti­tutului de Economie Mondială, ambii ajun­gând în poziţii de top în stat în 1990. Este pro­ba­bil ca cei doi să se fi cunoscut înainte de 1990, dar dacă nu s-a întâmplat asta, s-au cunoscut în mod firesc, prin poziţiile avute, după Revoluţie.

Fosta noră a lui Măgureanu susţine că Isărescu l-a ajutat pe Măgureanu cu creditul de la BRD, dar consilierul guvernatorului spune că băncile nu pleacă urechea la astfel de cântece de sirenă chiar dacă, „prin absurd“, o astfel de intervenţie ar fi fost făcută.

„Până la 700.000, creditele se dau de către comitetele de creditare. De la 700.000 la 2 milioane, cererile sunt analizate de comitetul director, peste această ele se aprobă de consiliul de administraţie. Plus că mai sunt acţionarii băncii – care, în cazul nostru, erau tocmai în cealaltă parte a continentului, în Franţa – care aşteaptă să le aduci profit. Cum să-ţi poţi închipui că ar da cineva un credit aşa, cu un telefon? Chiar şi în situaţia absurdă că un astfel de telefon ar fi fost dat, cine ar fi ascultat?“

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels