Eveniment

Din cele 31 mld. euro fonduri structurale alocate perioadei 2014-2020, România a luat doar 11,6 mld. euro - o rată a absorbţiei de 38%. Topul judeţelor care au luat cele mai mari finanţări. Ilfovul este pe primul loc, iar Teleorman pe ultimul

Din cele 31 mld. euro fonduri structurale alocate perioadei 2014-2020, România a luat doar 11,6 mld. euro - o rată a absorbţiei de 38%. Topul judeţelor care au luat cele mai mari finanţări. Ilfovul este pe primul loc, iar Teleorman pe ultimul

Autor: Miruna Diaconu

18.02.2020, 19:15 3196

În topul judeţelor care au obţinut cele mai mari finanţări în exerciţiul financiar 2014-2020, Ilfov are 60 de contracte, cu o valoare a finanţării UE a contractelor semnate de peste 7 mld lei.

 

România a absorbit până la finalul lui ianuarie 2020 11,6 miliarde euro din cele 31 miliarde euro fonduri alocate de Comisia Europeană în exerciţiul financiar 2014-2020. România are o rată a absorbţiei fondurilor europene de 38%, sub media europeană de 41%, arată datele Ministerului Fondurilor Europene.

„Mai avem 11 luni (până la finalul lui 2020 – n.red.) să lansăm calluri şi să contractăm companii. Dacă nu vom atinge 90% rată de absorbţie, va fi un eşec pentru guvern. Dacă nu se va ţine cont de eliminarea piedicilor în atragerea de fonduri, precum birocraţia excesivă, o să consemnăm undeva la 70% absorbţie la final de an, prin urmare sub nivelul exerciţiului financiar anterior, 2007-2013, când am avut o rată de absorbţie de 79% într-o perioadă de timp identică“, spune Petru Luhan, consultant pe fonduri europene.

Petru Luhan precizează că în primii doi ani din actualul exerciţiu financiar ministerele competente nu au acordat acreditări pentru a se putea începe procedura de atragere de fonduri europene, iar birocraţia excesivă este un impediment pentru atragerea de fonduri europene: de multe ori evaluarea unui proiect durează circa un an, în timp ce callul pentru finanţarea unui proiect durează o lună. Guvernul Orban a bugetat în acest an investiţii publice de 50,5 mld. lei - bani din buget şi din fonduri europene. Din această sumă, guvernul aşteaptă de la Bruxelles 29 mld. lei, adică 57,6%  din sumele estimate pentru investiţii. Este o aşteptare foarte mare, pentru că sumele bugetate de la Uniunea Euro­peană sunt peste cele estimate din veniturile bugetului. Dacă banii de la UE nu vin, două sunt consecinţele: structura deficitului bugetar se va schimba, iar investiţiile vor rămâne pe hârtie.

În clasamentul judeţelor din România care au obţinut cele mai mari finanţări ale contractelor semnate în exerciţiul financiar 2014-2020, Ilfov se situează pe primul loc cu o valoare totală a contractelor semnate de 10,4 miliarde lei, 2,1 mld. euro (sumele sunt transmise de Ministerul Fon­du­rilor Europene în lei), cu peste 7 mld. lei finanţare UE.

Această sumă este alocată pentru doar 60 de contracte de finanţare semnate, ceea ce înseamnă că vorbim de proiecte mari. La polul opus se află Teleorman, care  a obţinut finanţări europene de doar 264 milioane lei, cu peste 50 de contracte.

În actualul exerciţiu financiar (2014-2020), judeţul Ilfov a atras finanţări prin Proiectul Operaţional de Infrastructură Mare de circa 6 miliarde lei, pentru doar 5 contracte de finanţare.

În clasamentul judeţelor cu cele mai mari finanţări ale contractelor semnate în exerciţiul financiar actual, ju­deţul Ilfov este urmat de municipiul Bu­cureşti, unde au fost semnate 312 con­tracte cu o finanţare UE în valoare de 5 miliarde lei (1,7 mld. euro). Pe al treilea loc în acest clasament se află Constanţa, cu o finanţare UE de 4,3 mld. lei, cu 236 contracte de finanţare semnate. În top cinci judeţe cu cele mai mari finanţări UE, ultimele două locuri sunt ocupate de Cluj, 3,4 mld. lei finanţare UE, cu 411 de contracte, şi Dolj, cu finanţări de 2,7 mld. lei cu 233 contracte semnate.

Deşi nu se regăsesc pe primele locuri în clasamentul judeţelor cu cele mai mari finanţări ale contractelor semnate, sunt judeţe care au reuşit să atragă finanţări de peste 1 miliard lei precum Timiş (1,7 mld. lei), Tulcea (1,8 mld. lei), Bihor (1,7 mld. lei), Galaţi (1,6 mld. lei) şi Iaşi (1,4 mld. lei).

La polul opus al judeţelor care au atras cele mai mari finanţări UE  în perioada de finanţare 2014-2020 se află, după Teleorman, judeţul Brăila, care a atras 278 de milioane lei cu doar 47 contracte, urmat de Covasna (300 mil. lei) şi Ialomiţa (370 mil. lei).

România are o rată a absorbţiei a fondurilor europene de 38%, sub media europeană, care se situează la 41%.

La nivelul Europei, Bulgaria are aceeaşi rată de absorbţie ca România, de 38%, pe când vecinii unguri au 43%. La nivel regional, Polonia, 43%, şi Cehia, 40%, sunt peste România în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene.

Cele mai mari finanţări UE către România s-au dus către Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, circa 4,8 miliarde de euro, urmat de Programul Operaţional Infrastructură Mare, 2,7 mld. euro, iar cele mai mici finanţări au fost în Proiectul Operaţional Pescuit şi Afaceri Maritime, 52 milioane lei.

AFACERI DE LA ZERO