Ziarul Financiar vă prezintă la fiecare sfârşit de săptămână cele mai importante evenimente, tranzacţiile, mişcările şi deciziile care au avut un impact deosebit asupra economiei din România.
Legea privind conversia creditelor a fost adoptată în unanimitate de Camera Deputaţilor
Legea privind conversia creditelor din franci elveţieni în lei a primit votul final din partea deputaţilor, înregistrându-se 248 de voturi ''pentru'', niciunul împotrivă şi nicio abţinere, după ce atât pragul de 250.000 de franci, cât şi gradul de îndatorare de 50% au fost eliminate.
Luni, în şedinţa reunită a comisiilor juridică şi de buget finanţe, deputaţii au eliminat pragul de 250.000 de franci elveţieni, introdus săptămâna trecută de PSD. Eliminarea pragului a fost votată la cererea preşedintelui PSD, Liviu Dragnea.
Tot luni, deputaţii au adus şi modificări menite să clarifice textul legii şi să permită ca toţi consumatorii care au contractat credite în franci elveţieni să poată beneficia de prezenta lege. Asftel, deputaţii au eliminat data de referinţă de 15 ianuarie 2015 şi au decis că "la cererea consumatorilor băncile care au procedat la conversia creditelor în franci elveţieni pot să revină la contractul în franci elveţieni şi vor efectua conversia în condiţiile prezentei legi".
Potrivit modificărilor făcute de comisie, conversia ar urma să se facă prin act adiţional la contractul de credit la cursul de schimb la data încheierii contractului, deputaţii eliminând sintagma ''prin hotărâre judecătorească''.
Deputaţii nu au fost însă de acord ca perioada de implementare a legii conversiei creditelor în franci elveţieni să fie mai mică de 60 de zile, aşa cum prevede textul iniţial al proiectului.
Săptămâna trecută, marţi, deputaţii au eliminat şi gradul de îndatorare de 50%, condiţie introdusă de PSD pentru a putea beneficia de legea conversiei. La fel ca pragul de 250.000 de franci, şi gradul de îndatorare a fost eliminat tot la cererea preşedintelui PSD, Liviu Dragnea.
Camera Deputaţilor este decizională în acest caz, urmând ca legea să meargă la promulgare la preşedintele Iohannis.
Brexitul rămâne principala incertitudine care se aşterne asupra economiei globale şi chiar dacă România se află într-o poziţie „privilegiată“ în regiune, având cea mai bună situaţie macroeconomică din ultimul sfert de secol, asupra sa continuă să planeze anumite vulnerabilităţi, au fost de acord toţi speakerii prezenţi la cea de-a XII-a ediţie a Conferinţei de Risc de ţară Coface.
Conferinţa, organizată în parteneriat cu ZF, i-a avut ca invitaţi speciali pe guvernatorul BNR Mugur Isărescu, dar şi pe Howard Davies, preşedintele Royal Bank of Scotland.
Evenimentul a fost structurat în două sesiuni, prima dintre ele fiind focusată pe principalele tendinţe care modelează în prezent economia mondială, dar şi pe repercusiunile acestora asupra marilor jucători din economie. Cele mai mari îngrijorări despre care au vorbit speakerii sunt legate de creşterea creditelor din China, situaţia Marii Britanii, dar şi situaţia delicată a băncilor din Europa. Howard Davis a amintit că SUA şi China sunt puteri „cruciale“ şi că de creşterea lor economică vor depinde şi celelalte economii ale lumii în anul 2017.
Economia chineză a înregistrat cea mai lentă creştere din ultimii 25 de ani. De altfel, fostul director economic al FMI a afirmat că încetinirea economiei Chinei este cea mai mare ameninţare asupra economiei globale.
„Nu este înţelept ca, fiind preocupaţi numai de cât de repede creştem, să igorăm maniera în care facem acest lucru. Mă bucur că apare din ce în ce mai des această întrebare: creştem cu 5%, dar cum; este sustenabil sau echilibrat?“, a menţionat guvernatorul BNR.
Vestea proastă este că economia nu poate creşte sustenabil cu 5% pe an numai pe baza stimulilor monetari, fiscali şi salariali, care, în mod inevitabil, vor trebui retraşi mai devreme sau mai târziu. Vestea bună este că economia poate fi adusă la o creştere sustenabilă de 5% pe an dacă se implementează un program atotcuprinzător de reforme structurale, care să potenţeze toţi factorii de producţie menţionaţi, a declarat Valentin Lazea, economist-şef al BNR.
Deşi România şi-a triplat PIB-ul în zece ani, creşterea a fost nesănătoasă, criza având un efect pozitiv din acest punct de vedere, a declarat Friedrich Mostböck, vicepreşedinte, EFFAS & director, Divizia de Cercetare & economist-şef, Erste Group Bank AG, la conferinţa Coface. „Nu ne mai întâlnim cu creşteri «boom», ci doar moderate, însă pe termen lung ele sunt mai sustenabile“. Speakerii prezenţi la conferinţă au punctat faptul că românii trebuie să înţeleagă care sunt mecanismele din spatele creşterii de 5%, înregistrată la nivel local, în primul semestru din 2016.
Europa Centrală şi de Est are expunere mică la economii precum China, Brazilia, fiind mai legată de Europa de Vest. Statele din regiune sunt active în producţie, nu neapărat servicii. Au datorii publice reduse, balanţe sănătoase şi deficite financiare în scădere, pentru că şi-au făcut temele în criză, consideră Mostbock.
Autoritatea de Supravaghere Financiară (ASF) a anunţat aseară tarifele de referinţă pentru poliţele auto obligatorii (RCA) pe toate categoriile de vehicule.
Astfel pentru un autovehicul de transport marfă cu masa peste 16 tone deţinut de o companie prima maximă a fost stabilită la 7.534 de lei, de aproape trei ori mai puţin decât tariful practicat acum de companiile de asigurări.
În cazul clienţilor persoane fizice tariful maximal impus de ASF pentru un autoturism cu capacitatea cilindrică de 1200-1400 cm, condus de un şofer cu vârsta între 31 şi 40 de ani, ajunge la 610 lei pe an. Companiile de asigurări, prin vocea asociaţiei UNSAR au respins din start ideea unor tarife maximale şi au avertizat asupra ilegalităţii acestora. Aceştia spun că vor respecta tarifele impuse, dar vor face toate demersurile pentru a demonstra neconstituţionalitatea lor.
„Noi respectăm legiile în vigoare, vom respecta şi tarifele maximale. Pe de altă parte, vom continua să explicăm că aceste plafonări încalcă directivele europene şi Constituţia României. vom continua demersurile necesare la toate instituţiile abilitate din România şi nu excludem nici sesizarea instituţiilor europene“, a declarat Mădălin Roşu, responsabil asigurări auto în cadrul UNSAR.
Din peste 50 de producători români câţi ar fi trebuit să ajungă la cel mai mare târg alimentar din lume, doar circa 30 şi-au prezentat produsele la târgul SIAL (Salonul Internaţional de Alimentaţie) din Paris, după ce Ministerul Economiei, responsabil de facilitarea accesului românilor la eveniment, nu şi-a îndeplinit obligaţiile.
„Când am ajuns aici, în stânga-dreapta erau standuri frumoase colorate, iar unde era standul României era doar ciment şi atât. Vecinii de la standul belgian ne-au întrebat: «Băi, dar ce se întâmplă aici? Aşa rămâne? Nu mai construiţi nimic?» şi s-au dus ei la organizatorii de acolo şi le-au cerut să ne dea şi nouă o mochetă ca să nu-i facem pe ei de râs. Ne-au pus mochete şi până la urmă am avut galantarele, doar nu au fost încastrate într-un mobilier. Am pus noi ce alte lucruri am avut de pe acasă şi am făcut noi ceva până la urmă, dar nu apare nicăieri România, suntem pe cont propriu, cum ar veni. Vine lumea şi gustă şi ne întreabă de unde suntem, că nu au văzut nicăieri“, a declarat pentru ZF Florin Irimescu, prezent la SIAL, cel mai mare târg alimentar din lume.
Ministerul Economiei a plătit 1,2 mil. lei pentru prezenţa producătorilor români la salon, însă a eşuat în organizarea standului naţional, unde trebuia să îşi amplaseze aceştia produsele.
De asemenea, nici nu a mai finanţat deplasarea producătorilor români, 30 din cei 50 care erau în planul iniţial de deplasare alegând să meargă pe cont propriu.
Cei 30 au improvizat câteva vitrine unde şi-au expus produsele, aşa cum a făcut Florin Irimescu, care vinde produse din peşte marca ValePutna.
Citibank, o asociaţie bancară naţională organizată în conformitate cu legile SUA, a emis 2,5 milioane de certificate de depozite globale (GDR-uri) OMV Petrom la bursa de la Londra, ce reprezintă 374 milioane de acţiuni ordinare Petrom cu o valoare nominală de 0,1 lei pe acţiune.
Fondul Proprietatea a vândut 3,6 miliarde de acţiuni OMV Petrom, iar asta înseamă că listarea la Londra a 374 milioane de acţiuni înseamnă un pachet de 10% care a mers pe bursa londoneză.
În data de 20 octombrie 2016, GDR-urile au fost: admise la listare pe segmentul standard al listei oficiale a Autorităţii de Conduită Financiară a Regatului Unit şi admise la tranzacţionare pe piaţa principală pentru instrumente financiare listate a Bursei de Valori din Londra (London Stock Exchange plc).
Fiecare GDR reprezintă un drept asupra a 150 de acţiuni.
Certificatele globale de depozite au un preţ maxim de 9,16 dolari, faţă de 0,244 lei cât este în cazul acţiunilor SNP. La Londra a fost depusă o cerere pentru admiterea la listare pentru un număr de maximum 16,2 milioane de GDR-uri.
