Ziarul Financiar vă prezintă la fiecare sfârşit de săptămână cele mai importante evenimente, tranzacţiile, mişcările şi deciziile care au avut un impact deosebit asupra economiei din România.
Situaţie critică pentru o bancă din top 10. ING: ”ATM-urile, POS-urile, cardurile şi Home Banking-ul nu funcţionează"
UPDATE 22:00: Sistemul Homebank a început să funcţioneze
Clienţii ING Bank care au încercat să retragă sâmbătă numerar cu cardurile emise de bancă sau să plătească la POS-urile locale nu au putut face acest lucru din cauza unor defecţiuni tehnice. Nici tranzacţiile prin aplicaţia Home Bank a ING nu au fost posibile.
"Ştim de problemă. Nu ştim ce a cauzat-o. Momentan avem reprezentanţi care lucrează şi care se concentrează să remedieze problema, iar ulterior vor săpa să vadă ce a cauzat-o. ATM-urile ING, POS-urile ING, cardurile şi Home Banking-ul nu funcţionează", a spus Iosefina Frolu, Corporate Communication Director în cadrul ING Bank.
De alfel, în aplicaţia Home Bank a ING mesajul de întâmpinare pentru clienţi este ”Ne cerem scuze pentru inconvenientul creat, dar pentru moment serviciul ING nu este disponibil”.
Totodată, pe pagina de Facebook a băncii a apărut în urmă cu câteva zeci de minute o postare prin care este semnalată problema: ”Pentru moment sistemele ING sunt nefuncţionale. Lucrăm cu viteză pentru remedierea lor. Ne cerem tuturor scuze pentru neplăcerile create! Vă ţinem la curent pe măsură ce restabilim funcţionalităţile”.
ING Bank s-a aflat pe locul 7 în topul celor mai mari bănci din România în 2015, cu o cotă de piaţă de 6,3% anul trecut. Banca avea active în valoare de 23,37 mld. euro în România în 2015.
ING Bank România, sucursala locală a grupului olandez cu acelaşi nume, a obţinut în primul semestru (S1) din 2016 un profit net de 278 mil. lei, în creştere cu 79% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, ascensiunea fiind susţinută de vânzarea acţiunilor Visa, precum şi de creşterea creditării. Cota de piaţă a ING Bank pe partea de creditare a ajuns la 7,1% faţă de 5,4% la finele primului semestru din 2015. Pe partea de depozite, cota de piaţă a urcat la 7,4% comparativ cu 6,5% în 2015.
Portofoliul de credite al băncii a avansat cu 29% faţă de iunie 2015, la 16,3 miliarde de lei, în principal ca urmare a majorării volumului de credite de nevoi personale şi ipotecare. Cel mai mult a crescut creditarea în lei, cu 55%, la 10,5 miliarde de lei. Pe parcursul primelor şase luni din 2016, ING Bank România a câştigat aproximativ 71.000 clienţi activi noi şi creditarea a crescut cu aproape 30%. Pentru anul 2015, ING a raportat un profit brut de 392 mil. lei (echivalentul a 88 mil. euro), în creştere cu 22% faţă de anul precedent, evoluţie determinată în principal de câştigurile mai mari din dobânzi pe fondul creşterii creditării. ING Bank avea la finele anului 2015 un sold de credite acordate clienţilor de 14,4 mld. lei (3,2 mld. euro), cu aproape o treime peste nivelul de la finele lui 2014. Astfel, olandezii şi-au crescut cota de piaţă pe creditare la 6,3%, cu 1,5 puncte procentuale peste nivelul din decembrie 2014.
Hillary Clinton a părăsit brusc ieri ceremonia de comemorare a victimelor atentatului din 11 septembrie, după ce i s-a făcut rău din cauza căldurii, potrivit unui oficial din echipa sa de campanie. Imaginile în care aceasta este ajutată să urce într-o maşină deja au devenit deja virale pe internet, scrie MarketWatch.
Ulterior, surse din staff-ul de campanie a lui Hillary Clinton au confirmat că aceasta suferă de pneumonie, fiind nevoită să-şi anuleze turneul electoral pe care urma să-l aibă în California. Investitorii, care deja au fost afectaţi de o vineri de pomină pe burse la sfârşitul săptămânii trecute - care a dus la cea mai mare scădere din ultimele trei luni pe pieţele de capital, au primit încă o lovitură odată cu veştile despre starea de sănătate a lui Hillary. Volatilitatea din piaţă deja a reînceput să apară pe fondul semnalelor că unul dintre cei doi candidaţi principali la preşedinţia Statelor Unite este bolanv.
Acest episod vine în contextul în care adversarul republican al lui Hillary Clinton, Donald Trump a acuzat-o recent pe această că ar avea o stare de sănătate precară, care ar împiedica-o să exercite funcţia de preşedinte. Speculaţiile că nu s-ar simţi bine au fost respinse atunci de Clinton, în vârstă de 68 de ani.
Acest lucru ar însemna pentru investitori multă volatilitate a pieţelor, care nu trebuie să aibă parte de surprize şi de incertitudine. Posibila victorie a lui Trump ar însemna ambele lucruri.
Bursele vor reacţiona în cazul în care funcţia de preşedinte va fi ocupată de Trump, un un personaj controversat prin declaraţiile pe care le face. Victoria acestuia la alegerile prezidenţiale ar mai însemna o scădere a dolarului, care va fi da un nou impuls preţului aurului şi altor valute precum francul eleveţian. Trump deja a declarat un război valutar împotriva partenerilor precum China şi japonia.
Dacă Trump a fi ales, companiile din industria de apărare ar trebui să se bucure de o creştere: Trump a promis să crească drastic cheltuielile Americii pentru apărare. O evntuală victorie a lui Trump ar însemna readucerea în lumina reflectoarelor a industriei farmaceutice, inclusiv a asigurătorilor companiilor de biotehnologie şi a celor farmaceutice. Investitorii se tem că o victorie a lui Hillary, care a promis reducerea costurilor, va înseman rate de profit mai mici pentru companiile din industria farma.
Implicaţiile unei victorii ale lui Trump nu s-ar opri totuşi aici. Ar însemna creşterea acţiunilor companiilor imobiliare, mulţumită ”zidului” pe care promite să-l consutriască la graniţa cu Mexicul, dar şi ridicarea sancţiunilor împotriva Moscovei.
Risipa din sănătate: Din 6 mld. euro achiziţii anuale în sănătate, 3 mld. euro se duc pe achiziţii directe de materiale sanitare şi consumabile, fără licitaţie, deci susceptibile de fraudă
Lipsa de echipamente moderne din spitalele de stat, deficitul de medici din unităţile din provincie pe fondul migraţiei în străinătate şi în sectorul privat, dar şi risipirea banului public prin achiziţii frauduloase sunt doar câteva dintre proble-mele cu care se confruntă sectorul de sănătate şi care au fost menţionate ieri de speakerii prezenţi în prima zi a summit-ului ZF Health & Pharma.
Summit-ul a reunit cei mai importanţi jucători din sănătate, de la manageri de spitale private şi de stat la asigurători şi reprezentanţi ai autorităţilor din domeniu.
Evenimentul este realizat împreună cu partenerii oficiali Sanador, Casa de avocatură Ionescu şi Sava, Casa de avocatură Bondoc şi Asociaţii, GsK, Terapia, Pfizer, Antibiotice Iaşi, Farmexpert, ADRFR, Deloitte, Ana Hotels Europa, Toyota Material Handling şi La Fântâna. „Din 6 mld. euro cheltuiţi pe achiziţii publice în sănătate, 3 mld. euro sunt cheltuiţi prin achiziţii directe de materiale sanitare şi consumabile, ce pot fi suspicionate că sunt înţelegeri directe între achizitor şi operator“, a spus Bogdan Puşcaş, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice. Această cifră arată risipa din sistemul de sănătate în lipsa unei politici de transparentizare a achiziţiilor publice. De altfel, aceasta nu este singura problemă cu care se confruntă sistemul de sănătate românesc. Lipsa de echipamente performante din spitalele publice, dar şi migraţia medicilor spre alte ţări, nemotivaţi de salarii şi de condiţiile de lucru, sunt alte probleme care necesită rezolvare, potrivit speakerilor prezenţi la evenimentul de ieri.
„Dacă mă uit în curtea proprie, cred că principala problemă este capacitatea administrativă a statului de a livra investiţii, de a livra spitale noi, capacitatea statului de a avea o strategie pentru resursa umană, de a asigura medicamentele ieftine necesare, măcar pe cele ieftine, de a asigura calitatea în sistemul medical în general, fie că vorbim de medicină primară, de ambulatoriu sau de medicină din spitale“, a declarat Vlad Voiculescu, ministrul sănătăţii.
Deşi bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a ajuns la 26 de miliarde de lei anul acesta, mai mult cu 50% faţă de 2011, în spitale şi în calitatea serviciilor medicale nu se văd aceşti bani. În realitate, în cele mai multe spitale din ţară pacienţii sunt trimişi în continuare de medici să cumpere consumabile ca să fie trataţi.
Gheorghe Radu Ţibichi, preşedintele CNAS, susţine însă că „nu există spital în România care din bugetul Casei să nu îşi poată asigura cheltuieli materiale la nivel minimal. CNAS funcţionează cu 1% cheltuieli de administrare din fonduri colectate“.
Realitatea însă arată nu doar că în multe spitale nu sunt suficiente consumabile şi materiale, ci şi condiţiile în care îi primesc pe pacienţi sunt precare, un indicator al curăţeniei din spitale fiind chiar toaletele. Chiar într-unul dintre spitalele din Bucureşti, Spitalul Municipal, toaleta de lângă secţia de urgenţe arată dezastruos.
Întrebat care sunt criteriile după care evaluează nivelul calităţii din spitale, Vasile Cepoi, preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, a declarat că are o listă de 2.000 de indicatori, fără a prezenta punctual o listă a celor mai importanţi indicatori pe care îi are în vedere.
Din cauza condiţiilor improprii de lucru din spitalele de stat, tot mai mulţi medici migrează spre sistemul privat de sănătate, unde managerii sunt atenţi nu doar la curăţenie, ci şi la timpul de aşteptare al pacientului în discuţia cu operatorul din call-center. „Ca medic la stat, în spitalul Bagdasar, experienţele mele au fost oribile. Nu m-aş mai întoarce să lucrez la stat, am lucrat pe un aparat care s-a stricat şi care nu era performant“, a spus Virgil Ionescu, medic primar radiologie imagistică medicală în cadrul spitalului Sanador.
Sunt însă şi spitale de stat care au fost modernizate şi în care medicii pot profesa la standarde europene. Dorin Bica, un tânăr medic neurochirurg, s-a întors în ţară pentru a lucra într-un spital de stat, după mulţi ani în care a profesat într-un spital din Franţa. „Aici ne lovim în general de mentalităţi pe care toată lumea încearcă să le schimbe, dar există şi mentalităţi foarte bune. Am construit în cadrul spitalului Colentina din Bucureşti o secţie modernă de neurochirurgie“, a spus el.
Horaţiu Moldovan, şeful secţiei de chirurgie cardiovasculară din spitalul Sanador, a spus că în spitalele private rata de infecţii în chirurgia majoră este de zece ori mai mică decât în cele publice.
„Chiar şi transportul pacienţilor de la un etaj la altul cu liftul este periculos în spitalul Fundeni, în care am lucrat“. Problema însă este că foarte puţini pacienţi au acces la intervenţiile realizate în spitalele private din cauza lipsei de bani. „Demersul este să lărgim posibilitatea de acces al pacienţilor la programele naţionale de sănătate pentru că toţi pacienţii din România au dreptul să primească proteze vasculare indiferent dacă le implantăm în spitalul public sau privat. Cu atât mai mult că în spitalele publice există o listă lungă de aşteptare, unii aşteaptă şi câteva luni. Pacienţii şi-ar putea pune imediat o astfel de proteză într-un spital privat dacă costul era acoperit de programele naţionale“.
O altă soluţie ar fi asigurările private de sănătate, care să acopere cheltuielile cu spitalizarea şi intervenţiile chirurgicale.
Companiile de asigurări au lansat asigurări de sănătate individuale, dar şi pentru companii şi estimează chiar creşteri cu două cifre pe acest sector. NN Asigurări a vândut până acum 6.000 de asigurări de sănătate individuale, potrivit lui Marius Popescu, în timp ce Adina Ghenciu, director Operaţiuni Viaţă şi Sănătate la Allianz-Ţiriac Asigurări, estimează 500.000 de asiguraţi pe această nişă, pe piaţa corporate.
„Vorbim de o piaţă care se apropie de un milion de persoane ce beneficiază de pachete de prevenţie şi tratament. Cred că abonamentele şi asigurările de sănătate pot coabita“, a declarat Fady Chreih, directorul general al reţelei private de sănătate Regina Maria.
Cei mai mari cinci jucători de pe piaţa serviciilor private de sănătate, MedLife, Regina Maria, Medicover, Sanador şi grupul Gral, au avut anul trecut afaceri totale de circa 1,3 miliarde de lei (288 de milioane de euro), potrivit calculelor ZF. La nivel total, piaţa serviciilor medicale private se ridică la circa 6 miliarde de lei, potrivit datelor ZF. Anul trecut însă doar 4% din pacienţii internaţi au fost trataţi în spitale private.
Scandalul RCA continuă. Piaţa asigurărilor se întoarce în timp: în loc să se liberalizeze şi să devină mai concurenţială, ajunge din nou la preţuri reglementate de stat
Piaţa asigurărilor face paşi înapoi din punctul de vedere al concurenţei, în condiţiile în care o ordonanţă de urgenţă care prevedere introducerea unui preţ de referinţă pentru poliţele auto obligatorii (RCA), dar şi îngheţarea primelor pentru o perioadă de şase luni a fost adoptată ieri de guvern.
Opt ani de la începutul crizei. Cum a evoluat România în 15 indicatori: Dacă numărul de supermarketuri şi de clădiri de birouri s-a triplat şi dublat, numărul de joburi este mai mic. Factura la energie a crescut cu 40%, dar o doză de Cola a scăzut cu 16%
- Deşi au recuperat pierderile de atunci, pieţele financiare nu mai sunt la fel - PIB-ul merge spre 170 mld. euro, plus 20%, dar locurile de muncă se recuperează greu - În schimb, numărul de supermarketuri s-a triplat.
Indicele BET este în jurul nivelului de 7.000 puncte, o apreciere de 45% faţă de 15 septembrie 2008, însă încă în spate cu 35% faţă de valoarea din iulie 2007. Bursa americană a crescut cu aproape 70% comparativ cu momentul Lehman Brothers, în timp ce indicele german DAX a crescut cu 39%, iar piaţa de capital britanică a înregistrat un avans de 24%.
Companiile au încheiat restructurările, iar numărul de salariaţi din economie se apropie din nou de pragul de 4,8 milioane de oameni, însă creşterea cu 40% a salariului mediu net tot nu a ajutat economia locală să scoată capul de la coada clasamentului Uniunii Europene. Cu toate acestea, angajaţii din serviciile IT, asigurări, industria grea, extracţia petrolului, sectorul bancar şi serviciile anexe extracţiei au ajuns la salarii medii lunare de peste 1.000 de euro. Ei sunt însă doar 170.000 de oameni, adică 4% din efectivul total al salariaţilor din România, iar pentru dezvoltarea economică ponderea lor ar trebui să crească. În 2008, în România vânzările de telefoane inteligente abia treceau de 100.000 de unităţi, iar anul acesta estimările arată o piaţă de 4,2 milioane de unităţi. Pentru generaţiile care cumpără astfel de telefoane s-au dezvoltat şi zecile de turnuri de birouri din Pipera, Barbu Văcărescu sau Cotroceni. Doar în Capitală s-au construit clădiri de birouri care pot să „găzduiască“ 270.000 de angajaţi, iar parterul lor este „rezervat“ de marile lanţuri de retail, cele care nu s-au uitat la indicatorii crizei şi au pompat sute de milioane de euro în extindere.
Cum a evoluat România. Cine a avut de crescut şi-a văzut de drum: zeci de turnuri de birouri, explozie în tehnologie şi luptă aprigă pentru portofelul de cumpărături
Companiile au încheiat restructurările, iar numărul de salariaţi din economie se apropie din nou de pragul de 4,8 milioane de oameni, însă creşterea cu 40% a salariului mediu net tot nu a ajutat economia locală să scoată capul de la coada clasamentului Uniunii Europene.
Cu toate acestea angajaţii din serviciile IT, asigurări, industria grea, extracţia petrolului, sectorul bancar şi serviciile anexe extracţiei au ajuns la salarii medii lunare de peste 1.000 de euro pe lună. Ei sunt însă doar 170.000 de oameni, adică 4% din efectivul total al salariaţilor din România, iar pentru dezvoltarea economică ponderea lor ar trebui să crească.
Produsul Intern Brut al României era de 139,7 mld. euro în 2008, iar în acest an ar putea să ajungă la 169,9 mld. euro. Economia a fost pe o pantă ascendentă din 1999 timp de nouă ani consecutiv, oprindu-se brusc în 2009, odată cu propagarea mondială a crizei financiare. Dacă în 2008 PIB-ul creştea cu 8,5%, în 2016 ritmul de creştere ar putea să ajungă la 4,2%, potrivit estimărilor oficiale, sau chiar peste acest nivel. După un declin de 7,1% în 2009 şi o scădere de 0,8% în 2010, economia a revenit pe creştere.
Pentru multe sectoare din economie creşterea se vede şi pe pieţe, în bugetele românilor, în transformarea radicală a unor industrii. În 2008, în România vânzările de telefoane inteligente abia treceau de 100.000 de unităţi, iar anul acesta estimările arată o piaţă de 4,2 milioane de unităţi. Pentru generaţiile care cumpără astfel de telefoane s-au dezvoltat şi zecile de turnuri de birouri din Pipera, Barbu-Văcărescu sau Cotroceni. Doar în Capitală s-au construit clădiri de birouri care pot să „găzduiască“ 270.000 de angajaţi, iar parterul lor este „rezervat“ de marile lanţuri de retail, cele care nu s-au uitat la indicatorii crizei şi au pompat sute de milioane de euro în extindere.
Faţă de nivelul de la începutul crizei leul este în continuare depreciat. Cursul leu-euro înregistrează o creştere de circa 13% comparativ cu finalul anului 2008. La nivelul cursului mediu se observă o creştere de peste 20% în 2016 faţă de 2008. Vârful istoric de peste 4,6 lei a fost atins în vara anului 2012, pe fondul unei crize politice interne care s-a suprapus cu tensiunile financiare din zona euro. În ultima perioadă cursul a oscilat în jurul nivelului de 4,45 lei/euro.
Nu toate pieţele au recuperat însă tot ce au pierdut în criză. Vânzările de maşini noi, deşi pe plus în ultimii ani, nu reuşesc încă să se apropie de nivelul record din 2008, când creditul de consum făcea jocurile în economie, iar dealerii auto se bucurau de marje de profit cu care nu s-au mai întâlnit de atunci.
Criza a şters zeci de mii de joburi, a lovit cu putere peste 100.000 de companii care au intrat în insolvenţă şi au făcut ca România să fie campioana regiunii la un indicator mai puţin „dorit“.
Lipsa finanţărilor a închis fabrici şi nu a pus nimic în loc în producţie, dar a născut o generaţie de corporatişti pe care se bat acum toţi dezvoltatorii de birouri. Investiţiile străine s-au prăbuşit, iar revenirea de 20% din ultimul an tot nu aduce prea mult oxigen în economie, mai ales că numărul de companii noi înfiinţate de capitalul străin este la cel mai redus nivel din ultimii cincisprezece ani.
Consumul creşte însă susţinut de reducerea TVA la alimente de anul trecut, exporturile sunt încă pe plus susţinute de nucleul marilor companii din sectorul auto, astfel că estimările de creştere economică de 5% în acest an par mai aproape de a fi realizate. România 5% a fost un proiect pe care ZF l-a pus pe piaţă în urmă cu doi ani şi care a arătat unde suntem şi unde vrem să ajungem.
