Reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), structură patronală care reuneşte cele mai reprezentative organizaţii ale oamenilor de afaceri români şi străini prezenţi în România, anunţă că au obiecţii majore faţă de impozitul pe venitul global (IVG) pe gospodărie anunţat de guvern şi spun că sprijină cota unică de impozitare care a adus, potrivit sursei citate, în cei 12 ani de existenţă, încasări mai mari la buget, a scos la suprafaţă economia neagră şi a uşurat povara administrării fiscale.
Ca observaţie de ordin general, CDR spune că introducerea impozitului pe venitul global constituie premisa pentru introducerea cotei de impozitare progresive pe care CDR nu o susţine. „Prin comparaţie cu alte sisteme fiscale consacrate, aceste noi elemente pot constitui paşi premergători introducerii unui sistem fiscal bazat în fapt pe cote de impunere progresive, pe care CDR nu-l susţine“, a anunţat ieri CDR, condusă în această perioadă de Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Guvernul a făcut public săptămâna trecută un proiect de modificare a Codului fiscal care prevede, de la 1 ianuarie 2018, introducerea impozitului pe venitul global consolidat „pe gospodărie“. În urma introducerii acestui sistem, va fi anulată procedura reţinerii la sursă a impozitului pe venit, actele fiscale ale „gospodăriilor“ urmând să fie întocmite de consultanţi fiscali plătiţi de stat şi nu de benficiari. Noua modalitate de impozitare va fi însoţită de un solid sistem de deduceri care are ca scop fiscalizarea economiei gri. Faţă de acest proiect, CDR are obiecţii de fond. Bunăoară, potrivit sursei citate, conceptul de „gospodărie“, ca pilon de bază al noului sistem de impozitare, nu este reglementat de legislaţia românească, iar definiţia fiscală dată „creşte din start“ complexitatea acestui nou sistem fiscal.
Reprezentanţii CDR mai arată că eliminarea sistemului de reţinere la sursă şi plata lunară a impozitului pe venituri vor determina o scădere drastică a încasării veniturilor bugetare în 2018, care, raportat la datele anului 2016, va însemna cel puţin 4% pierdere a veniturilor din PIB. „Suplimentar, schimbarea regulilor jocului într-un interval atât de scurt de timp (mai puţin de un an) va constitui o povară administrativă insurmontabilă pentru ANAF, prin creşterea numărului de persoane supuse impunerii şi lipsa unui mecanism clar de colectare. Totodată, trebuie menţionat nivelul ridicat al cheltuielilor pe care guvernul trebuie să le suporte cu adaptarea sistemului informatic al ANAF care în prezent se confruntă cu un deficit al arhitecturii hardware, iar creşterea «artificială» a numărului persoanelor supuse impunerii îl poate colapsa“, apreciază reprezentanţii CDR.
De asemenea, sistemul de deduceri ce va fi introdus – dacă va fi – nu ar putea conduce la fiscalizarea pe scară largă a economiei gri, pentru că aceasta ar presupune o multitudine de măsuri conjugate pentru a spori conformarea voluntară a contribuabililor, potrivit CDR.
Nici propunerea referitoare la consultanţii fiscali nu este fezabilă, potrivit sursei citate: „În prezent, în Registrul Camerei Consultanţilor Fiscali sunt înregistraţi 5.502 consultanţi, dintre care 4.135 activi, o mare parte dintre aceştia fiind deja angajaţi şi deci indisponibili pentru a desfăşura sarcinile menţionate în document. Deşi documentul nu conţine menţiuni în acest sens, nu trebuie omisă problematica remuneraţiei consultanţilor, care se adaugă cheltuielilor generate de implementarea acestui nou sistem fiscal“.
