Eveniment

„Cenuşăreasa“ Europei: construcţiile din România au scăzut cu 20% în iulie, în timp ce în Ungaria şi Slovenia au crescut cu peste 15-20%

„Cenuşăreasa“ Europei: construcţiile din România...

Autor: Florentina Dragu, Andreea Neferu

18.09.2014, 00:05 710

România a avut în iulie cea mai abruptă scădere din Uniunea Europeană a lucrărilor de construcţii, de 19,7%, raportat la luna similară a anului trecut, faţă de creşteri de 0,4% în zona euro, respectiv 0,6% la nivelul întregii Uniuni Europene, potrivit datelor prezentate miercuri de Eurostat.

Astfel, în iulie faţă de aceeaşi lună a anului anterior, producţia din sectorul construcţiilor a crescut în opt state ale Uniunii Europene pentru care sunt disponibile datele şi a scăzut în alte şase.

Cele mai putenice creşteri au fost înregistrate în Slovenia (24,8%), Ungaria (17,5%) şi Spania (11,6%), iar cele mai abrupte scăderi în România (-19,7%), Portugalia (-8,8%) şi Slovacia (-6,1%).

Faţă de iunie, lucrările de construcţii au scăzut atât în zona euro, cât şi la nivelul Uniunii Europene.

Şapte din cele 28 de state membre au înregistrat scăderi ale producţiei în construcţii în iulie, în timp ce alte şapte au raportat creşteri.

Datele pentru celelalte ţări nu sunt disponibile. Cele mai abrupte scăderi raportat la iunie au fost înregistrate în Cehia (-3,1%), Slovenia (-2,1%), Franţa (-1,5%) şi Polonia (-1%), iar cele mai puternice creşteri în Ungaria (3,9%), Germania (1,7%), Spania şi Suedia (ambele 1%). România a înregistrat un declin de 0,2% în activitatea din sectorul construcţiilor în iulie.

În trimestrul al doilea faţă de primele trei luni ale anului, producţia din sectorul construcţiilor a scăzut cu 1,5% în România. Raportat la cel de-al doilea trimestru al anului trecut, lucrările de construcţii au coborât cu 10,6%, în timp ce la nivelul Uniunii Europene au crescut cu 3,7%.

Scăderea lucrărilor de construcţii în România vine în contextul în care infrastructura, un domeniu în care pot fi create zeci de mii de locuri de muncă şi care, în aval, poate stimula şi alte industrii, au fost lăsate de izbelişte în prima jumătate a acestui an de către autorităţile locale şi centrale.

Statul a transformat din planuri pe hârtie în investiţii concrete mult mai puţine proiecte de infrastructură anul acesta şi a redus drastic sumele direcţionate către acest sector.

În prima jumătate a acestui an o serie de lucrări de infrastructură de transport care ar fi trebuit să asigure relansarea sectorului construcţiilor au fost amânate. Spre exemplu, autostrada Comarnic-Braşov, prima şosea care ar trebui construită în concesiune de către statul român, are selectat un consorţiu de investitori privaţi de mai bine de jumătate de an, însă nici până acum contractul nu a fost semnat, în contextul în care încă se aşteaptă aprobarea finanţării din partea băncilor comerciale şi a instituţiilor internaţionale de finanţare.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO