Eveniment

„Cerberul“ ANAF intră în pâine. Fiscul spune că va ajunge să colecteze 95% din contribuţii

„Cerberul“ ANAF intră în pâine. Fiscul spune că va ajunge să colecteze 95% din contribuţii

Autor: Corina Mirea

07.11.2013, 21:23 6552

Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul Agenţiei Naţionale de Ad­ministrare Fiscală (ANAF) îşi va începe activitatea în câteva zile.

Cu ajutorul acesteia, Fiscul susţine că va ajunge, într-un viitor pe care nu îl precizează însă, la un grad de colectare a taxelor de peste 95% din ceea ce contribuabilii datorează statului.

Până atunci Fiscul trimite contri­buabililor scrisori nesemnate în care îi avertizează că este cu ochii pe ei. Reorganizarea ANAF va mai continua însă până la finalul primului trimestru al anului viitor.

„O primă etapă a planului de reorganizare a Fis­cului a fost finalizată miercuri, când instituţia a selectat 850 de persoane pentru a asigura activitatea direcţiei, urmând ca până în prima parte a anului viitor ANAF să ocupe şi restul de până la peste 2.000 de posturi scoase la concurs şi rămase vacante din vechea structură“, a explicat ieri Octavian Deaconu, secretar general al ANAF, prezent la un eveniment organizat de firma de consultanţă şi audit PwC România.

Reorganizarea ANAF, pe seama căreia a fost pusă căderea brutală de venituri din trimestrul al treilea, care a obligat guvernul să facă o rectificare bugetară negativă, va continua, aşadar, cel puţin până în primăvara viitoare.

Toate datele din ultimii ani arată că gradul foarte redus de colectare a veni­turilor este principalul motiv pentru care bugetul este în suferinţă, iar majorarea taxelor devine, în ultimă instanţă, singura soluţie pentru acoperirea găurilor bugetului.

Potrivit unui studiu al firmei de consultanţă şi audit PwC, în ultimii unsprezece ani România a avut cel mai mare decalaj în colectare (diferenţă între ceea ce se colectează şi ceea ce trebuie colectat) a TVA, 42%, dintre statele membre ale UE, faţă de media europeană de 17% şi cea de 3% atinsă de Suedia (ţara cu cel mai mare grad de colectare a taxelor).

Ultimul raport al Consiliului Fiscal indică şi el faptul că evaziunea fiscală  din România reprezintă 14% din PIB, adică aproximativ 20 de miliarde de euro. Acestei realităţi trebuie să îi facă faţă conducerea Fiscului, care este asigurată în prezent de liberalul Gelu Ştefan Diaconu.

Guvernul a convenit cu FMI, CE şi Banca Mondială ca ANAF să fie reorganizată, prin fuziunea prin absorbţie şi preluarea activităţii Autorităţii Naţionale a Vămilor, precum şi a Gărzii Financiare, care s-a desfiinţat.

DGAF îşi va începe activitatea în câteva zile, a declarat Octavian Deaconu.

Reprezentantul ANAF a mai precizat că, până în prezent, Fiscul a selectat mai mult de 200 de persoane pentru direcţia Bucureşti-Ilfov, urmând ca în primele luni ale anului viitor numărul lor să se dubleze. În final, ANAF va redistribui 2.500 de posturi, dintre care 100 pentru Direcţia Marilor Contribuabili şi aproximativ 400 pentru Direcţia Regională din Bucureşti.
 

Noul ANAF şi noii contribuabili

Noua structură a ANAF va avea opt direcţii regionale, iar vechile administraţii financiare judeţene vor deveni puncte de lucru cu contribuabilii şi vor îndeplini doar rol de organ fiscal.

Mai mult, până în 2017-2018, Direcţia Generală Antifraudă va avea şi un sistem informatic unic şi integrat, astfel încât contribuabilii să nu mai fie nevoiţi ca la inspecţiile fiscale să prezinte aceleaşi acte către trei instituţii. În plus, reorganizarea ANAF are ca obiectiv şi creşterea gradului de colectare a taxelor la peste 95%.

„Unul dintre cele mai importante puncte în procesul de reorganizare a fost redistribuirea personalului, pentru că exis­tau zone unde numărul de contribuabili şi cererile acestora nu justificau dimensiunea personalului. Spre exemplu, în Olt, aveam 120 de inspectori fiscali, iar în Ilfov, unde numărul contribuabililor este de cel puţin cinci ori mai mare, aveam doar 64 inspectori fiscali. Mai mult, şi sistemul în care eram organizaţi era mult prea complex, existau prea multe unităţi judeţene atât în structura vămii, cât şi la ANAF“, a explicat Deaconu.

Deşi reorganizarea ANAF a început încă din luna iunie a acestui an, oamenii de business nu cunosc foarte bine modul în care această nouă structură îi va ajuta.

Însă, majoritatea (84%, potrivit unui studiu realizat de PwC), sunt de părere că această schimbare era absolut necesară sau că instituţia avea nevoie de câteva ajustări, în special în privinţa combaterii evaziunii fiscale şi în cea a pregătirii personalului. De altfel, chiar şi Octavian Deaconu a precizat că ANAF-ul a avut şi încă are angajaţi care nu îşi îndeplinesc sarcinile în mod eficient şi nici etic, unii chiar intrând în sfera penală.

„Este nevoie de o îmbunătăţire a gradului de comunicare din partea instituţiilor fiscale pentru ca foarte mulţi contribuabili susţin că nu au suficiente informaţii despre ceea ce înseamnă procesul de reorganizare. Cert este că se înţelege nevoia şi chiar se doreşte reorganizarea ANAF pentru a putea îmbunătăţi gradul de colectare sau pentru a combate evaziunea fiscală“, este de părere Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridica din cadrul PwC România. 

Şi unii analişti economici susţin că ANAF avea nevoie de o schimbare, având în vedere performanţele slabe ale instituţiei de până în prezent, în special în privinţa pregătirii personalului şi a deficitului de tehnologizare a proceselor.

„Evident că trebuia schimbat ceva, mai ales că tehnologizarea lipseşte aproape cu desăvârşire şi totul se rezuma la dosare. Nu pot spune dacă regionalizarea activităţii va avea rezultatele scontate, dar efectul depinde foarte mult de cum se pune în practică această strategie. În teorie, sistemul nu ar trebui să fie dispersat total, deci ideea pe care ei au înaintat-o este bună, dar nici centralizarea integrală nu este o soluţie eficientă”, este de părere analistul economic Dragoş Cabat.
 

Firmele, atenţionate de ANAF să ăşi plătească impozitele înainte de inspecţie

Peste 600.000 de firme din România au primit, în prima parte a lunii octombrie, adrese din partea ANAF, care le cerea să îşi plătească impozitele şi taxele rămase restante înainte de inspecţiile fiscale.

Adresele trimise de ANAF nu au fost semnate sau ştampilate, astfel încât acestea să nu poată fi contestate, şi nu au vizat persoanele fizice şi instituţiile publice, numărul lor fiind prea mare, ci doar firmele existente în baza de date a instituţiei. „Este o metodă utilizată în premieră în România şi pe unii i-a speriat. Au fost puţine companii care au admis că se confruntă cu dificultăţi financiare şi

şi-au luat angajamentul că pe măsură ce vor avea disponibilităţi financiare îşi vor achita restanţele, însă aceste cazuri au reprezentat un procent nesemnificativ“, a spus Ion Busuioc, directorul general al Direcţiei Asistenţă Constribuabili din cadrul ANAF, la o conferinţă organizată de PwC pe tema reorganizării instituţiei publice.

El a mai spus că în urma trimiterii adreselor încasările au crescut la finalul lunii octombrie, însă nu a precizat dacă această măsură a fost factorul determinant. (Mediafax)

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.11.2013

 
AFACERI DE LA ZERO