♦ „Timpul pentru promisiuni vagi sau abordări întârziate a trecut – este nevoie de măsuri clare, credibile şi aplicate rapid, care să fie abordate sistemic, coordonat şi transparent – cu susţinere politică, dar şi cu responsabilitate tehnocratică.”
România nu mai are luxul de a amâna reforma fiscală şi consolidarea bugetară, consideră cercetătorii echipei Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
Astfel, economiştii de la UBB au identificat cinci măsuri fiscale fundamentale cu potenţial să reechilibreze finanţele publice: creşterea veniturilor bugetare prin majorarea ratelor efective medii de impozitare, creşterea colectării printr-o conformare fiscală mai bună, continuarea digitalizării ANAF şi creşterea eficienţei controalelor, valorificarea eficientă a fondurilor europene şi reducerea dimensiunii aparatului de stat. România a ajuns în prezent statul cu cele mai mari dezechilibre macroeconomice interne şi externe din întreaga UE: atât deficitul bugetar, cât şi deficitul de cont curent au cele mai mari ponderi în PIB. Aceste dezechilibre sporesc riscul suveran, ceea ce se reflectă în costuri de finanţare mai mari pentru stat – adică într-o primă de risc ridicată – care, la rândul ei, apasă suplimentar asupra unui buget deja vulnerabil.
„Într-un climat de incertitudine economică globală şi presiuni interne crescute, soluţiile punctuale nu mai sunt suficiente. Comisia Europeană, agenţiile de rating şi pieţele financiare urmăresc cu atenţie fiecare decizie de politică fiscală, iar spaţiul de manevră s-a redus drastic. Timpul pentru promisiuni vagi sau abordări întârziate a trecut – este nevoie de măsuri clare, credibile şi aplicate rapid, care să fie abordate sistemic, coordonat şi transparent – cu susţinere politică, dar şi cu responsabilitate tehnocratică. În primul rând, trebuie luate şi implementate, într-un interval cât mai scurt de timp, decizii urgente privind măsurile de creştere a veniturilor fiscale iar în al doilea rând, trebuie acordată o atenţie deosebită atât intensităţii, cât şi formei acestor măsuri, deoarece, într-un context extern fragil, ele pot foarte uşor împinge economia într-un ciclu negativ”, transmit cercetătorii echipei Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
Măsura zero: raţionalizarea cheltuielilor statului cu personalul şi cu investiţiile
Aparatul de stat trebuie redus din punct de vedere tehnic, chiar dacă această reducere îşi are limitele ei. Cheltuielile de personal pot şi trebuie raţionalizate prin eliminarea diferitelor sporuri, respectiv, anumite investiţii în stadiu incipient (construirea de stadioane sau alte investiţii de prestigiu care au un randament financiar scăzut) pot fi amânate.
Din păcate însă, aceste măsuri nu se vor dovedi suficiente pentru a pune bugetul statului pe o traiectorie sustenabilă, pentru care sunt necesare şi alte măsuri imediate care ţintesc în principal creşterea veniturilor bugetare.
Măsura 1: creşterea veniturilor bugetare prin modificări asupra impozitării
Creşterea veniturilor bugetare prin majorarea ratelor efective medii de impozitare poate fi realizată, consideră echipa RoEM, prin impozitarea companiilor, impozitarea consumului, impozitarea muncii şi impozitarea averii, respectiv, printr-o distribuţie echilibrată a poverii economice între aceşti actori. Sistemul actual de impozitare a companiilor din România este profund impredictibil, iar modificările frecvent anunţate pe termen foarte scurt subminează în mod direct una dintre nevoile esenţiale ale mediului de afaceri: predictibilitatea fiscală. În plus, abordările fragmentare, de tip „peticire”, au generat distorsiuni majore în economie.
Un exemplu elocvent îl reprezintă, susţine echipa RoEM, chiar structura impozitării companiilor, care funcţionează în prezent pe trei regimuri principale (pe lângă alte excepţii): regimul microîntreprinderilor, unde baza de impozitare este cifra de afaceri, iar pragurile de încadrare se schimbă de la un an la altul; impozitul pe profit pentru companiile obişnuite; şi un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro. Această diferenţiere a regimului fiscal în funcţie de dimensiunea companiei, coroborată cu schimbări frecvente ale criteriilor de încadrare, erodează în mod clar competitivitatea companiilor. La aceasta se adaugă faptul că România are cea mai slabă rată de colectare a TVA din Uniunea Europeană, în mare parte din cauza digitalizării lente a ANAF, susţin analiştii RoEM.
În plus, consideră ei, este necesară o reglementare clară şi riguroasă a situaţiilor în care firmele înregistrează capitaluri proprii negative, în special în ceea ce priveşte rambursarea împrumuturilor acordate de acţionari. Exemplele internaţionale arată că nu majorarea cotelor de impozitare aduce venituri suplimentare, ci închiderea portiţelor fiscale referitoare la deductibilitatea cheltuielilor, la finanţarea prin împrumuturi de la acţionari sau extinderea mecanismului de tip TVA la încasare.
În contextul macroeconomic actual, echipa RoEM recomandă ca accentul fiscal să fie pus mai degrabă pe impozitarea consumului decât pe cea a muncii mai ales pentru că, în ultimii ani, în România, a crescut accelerat consumul, în special cererea pentru bunuri şi servicii din import.
„Acest tip de consum a contribuit semnificativ la deteriorarea echilibrului extern – reflectat în deficite comerciale şi de cont curent tot mai mari. Într-un astfel de context, majorarea impozitării consumului poate avea un dublu efect benefic: generează venituri fiscale suplimentare şi descurajează consumul excesiv de produse (din import). În spiritul simplificării sistemului fiscal şi în vederea creşterii imediate a veniturilor bugetare, propunem introducerea unei cote unice de TVA de cel puţin 21%. Această măsură ar presupune o povară suplimentară semnificativă pentru persoanele cu venituri mai mici, motiv pentru care recomandăm, în paralel, introducerea unui impozit progresiv pe venitul personal, care ar putea compensa parţial povara fiscală suplimentară asupra populaţiei cu venituri mai mici”, explică economiştii RoEM.
Echipa RoEM recomandă introducerea unei forme moderate de impozitare progresivă a veniturilor persoanelor fizice, inclusiv a pensiilor speciale, corelată cu o reformă a sistemului de contribuţii sociale. Introducerea impozitului progresiv ar putea fi realizată într-un sistem dual, luând ca exemplu alte ţări din UE, precum Polonia, Cehia, sau Slovacia, care folosesc un astfel de sistem: veniturile sub un anumit prag să aibă o cotă marginală mai redusă faţă de veniturile aflate deasupra acestui prag.
„Pentru veniturile cele mai mici, cota de impozit pe venit ar putea fi redusă sub 10%, în timp ce pentru veniturile mari această cotă ar putea ajunge până la 20-25%. Este însă esenţial ca progresivitatea să se aplice veniturilor agregate, care, în prezent, nu sunt calculate de ANAF. Impozitul progresiv pe venit ar putea fi extins la toate tipurile de venituri, inclusiv pensii. De asemenea, ar putea fi luată în considerare interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public”, susţin analiştii RoEM.
În prezent, impozitele pe proprietate sunt reduse şi liniare, iar economiştii RoEM recomandă şi în acest caz o uşoară progresivitate: cote mai mari pentru a doua locuinţă, pentru autovehicule de mare valoare etc.
„Astfel de măsuri pot contribui la echitate socială fără a crea presiuni fiscale majore. Este important de menţionat că impozitele pe avere reprezintă venituri ale autorităţilor locale, iar aceste venituri suplimentare ar fi, cel mai probabil, cheltuite la nivel local. Prin urmare, ar fi necesară o reglementare a cotei de redistribuire a altor taxe, astfel încât surplusul provenit din impozitele pe avere să contribuie, în termeni neţi, la veniturile bugetului central”, spune echipa de analişti RoEM.
Măsura 2: Creşterea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor
Deşi introducerea sistemelor RO e-Factura şi RO e-Transport a reprezentat un progres major, acestea trebuie completate cu măsuri suplimentare, susţine echipa RoEM, precum: extinderea controlului asupra evaziunii TVA prin lanţuri de tranzacţii intracomunitare, identificarea activă a evaziunii fiscale prin analize de risc, stimulente pentru conformarea voluntară.
Măsura 3: Digitalizarea ANAF şi creşterea eficienţei controalelor
Continuarea digitalizării ANAF este esenţială pentru prevenţie, nu doar pentru sancţionare, dar, adaugă analiştii RoEM, este necesară o platformă unificată şi prietenoasă pentru contribuabili, integrarea bazelor de date fiscale şi sociale (de exemplu, integrarea datelor privind salariile şi pensiile realizate), precum şi automatizarea proceselor de verificare şi rambursare.
Măsura 4: Valorificarea fondurilor europene
Echipa RoEM consideră că, în prezent, România accesează fonduri europene sub potenţialul său şi, pentru a îmbunătăţi rata de absorbţie a acestora, ar trebui simplificate procedurile pentru beneficiari, redusă birocraţia, încurajată profesionalizarea continuă a personalului implicat în scrierea şi implementarea proiectelor, dar şi realizarea unei corelări între strategiile de investiţii naţionale şi fondurile UE.
Măsura 5: Reducerea aparatului de stat
În opinia analiştilor RoEM, aparatul bugetar este supradimensionat şi ineficient şi, pe lângă reducerile numerice ar trebui luate măsuri pentru reorganizarea companiilor de stat, în special a celor care înregistrează pierderi, realizarea unei reforme administrativ-teritoriale, echitabile din perspectiva minorităţilor şi a democraţiei locale, care ar putea genera, de asemenea, economii bugetare semnificative, restructurarea funcţiilor redundante, evaluarea periodică a performanţei instituţiilor publice, precum şi digitalizarea proceselor administrative pentru reducerea dependenţei de personal.
„În final, subliniem două aspecte ce sunt de importanţă majoră în introducerea măsurilor fiscale discutate: în primul rând, este nevoie de decizii urgente privind măsurile de creştere a veniturilor fiscale, care trebuie implementate într-un interval de timp cât mai scurt. În al doilea rând, trebuie acordată o atenţie deosebită atât intensităţii, cât şi formei acestor măsuri, deoarece, într-un context extern fragil, ele pot foarte uşor împinge economia într-un ciclu negativ”, concluzionează analiştii RoEM.
