UPDATE Ora 18:00: Dobânzile indicative sunt de 5,73% în dolari pe 5 ani şi 6,67% pe 10 ani. În euro, 6,56%. Suma pe care ar vrea statul să o atragă, 5 miliarde euro (cumulat dolari şi euro).
UPDATE Ora 17:45: Cererea investitorilor este de 9,75 miliarde de dolari pentru finanţarea în monedă americană şi 4,5 miliarde de euro pentru cea în monedă europeană. Interesul este foarte bun, comentează un analist. Interesul mare îi permite statului să se finanţeze în condiţii avantajoase. Urmează să fie anunţată suma atrasă.
UPDATE Ora 14:30: Cererea investitorilor depăşeşte 5 miliarde de dolari pentru finanţarea în monedă americană şi 3 miliarde de euro pentru cea în monedă europeană. Suma atrasă va fi anunţată în seara zilei de 9 iulie, potrivit Bloomberg.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a ieşit miercuri pe pieţele externe cu o nouă emisiune de obligaţiuni denominate în dolari americani şi euro, în încercarea de a atrage finanţare pentru acoperirea deficitului bugetar şi pentru refinanţarea datoriei publice.
Potrivit documentelor analizate de Ziarul Financiar de la Bloomberg, România – acţionând prin Ministerul Finanţelor – pregăteşte trei tranşe de obligaţiuni, cu maturităţi în 2030, 2036 şi 2039.
Finanţarea este structurată în următoarele tranşe: o tranşă în dolari americani cu scadenţă la 16 septembrie 2030, cu o maturitate de 5 ani, cupon fix plătibil semi-anual şi un randament estimat de Trezoreria SUA pe 5 ani (CT5) Ă 225 puncte de bază; o a doua tranşă, tot în dolari, cu maturitate la 16 mai 2036, cupon fix semi-anual, randament estimat la CT10 Ă 270 puncte de bază; şi o a treia tranşă, în euro, care reprezintă o reofertare („tap”) a obligaţiunilor existente cu cupon de 6,75% şi scadenţă în iulie 2039, având ca nivel indicativ de randament Mid-swap Ă 415 puncte de bază. Obligaţiunile respective sunt denominate în euro şi plătesc un cupon anual fix de 6,75%.
Toate tranşele sunt emise sub programul GMTN (Global Medium Term Note), iar listarea este programată la Luxembourg Stock Exchange. Fondurile atrase vor fi utilizate pentru acoperirea deficitului bugetar şi răscumpărarea datoriei publice aflate în circulaţie, într-un context în care România se confruntă cu o nevoie mare de finanţare externă, mai ales după creşterea cheltuielilor bugetare şi încetinirea încasărilor fiscale.
Consorţiul care intermediază tranzacţia include unele dintre cele mai mari bănci internaţionale de investiţii: BofA Securities, Citi (în calitate de Bookrunner & Documentation Agent - B&D), Erste Group, J.P. Morgan, Société Générale şi Raiffeisen Bank International. Pentru componenta în euro apar, de asemenea, menţionaţi în documente: J.P. Morgan, Erste, Citi, Société Générale şi Raiffeisen.
La începutul anului, Ştefan Nanu, directorul general al Trezoreriei Statului, spunea că necesarul de finanţare al Guvernului pentru 2025 este de 231 mld. lei, în lei şi valută, bani care vor veni din împrumuturi şi din finanţări externe, fonduri europene, PNRR şi alte împrumuturi instituţionale. Din 231 mld. lei, 97 mld. lei reprezintă împrumuturi care ajung la scadenţă şi care trebuie refinanţate. Din totalitatea necesarului de finanţare, 85 mld. lei vor veni din împrumuturi externe şi 145 mld. lei de pe piaţa internă.
