Eveniment

Cererea internă va accelera creşterea economiei în acest an, dar şi în 2016

Foto: Shutterstock

Foto: Shutterstock

Autor: Anca Dumitrescu

06.11.2015, 00:04 165

Creşterea economiei României va accelera în acest an şi în 2016 la 3,5% respectiv 4,1%, susţinută de măsurile de relaxare fiscală, care stimulează cererea internă dar vor adânci deficitul bugetar, potrivit datelor prognozei de toamnă a Comisiei Europene, îmbunătăţite faţă de estimările din primăvară.

Pentru 2017, Comisia Europeană anticipează că ritmul de creştere economică va continua să fie solid, de 3,6%.

Riscurile la adresa creşterii economice sunt legate în principal de un impact peste aşteptări al încetinirii activităţilor comerciale globale.

Avansul economic poate depăşi aşteptările dacă România va reuşi o absorbţie peste estimări a fondurilor europene, iar efectul măsurilor de stimulare va fi superior prognozelor.

Comisia a îmbunătăţit estimările referitoare la nivelul deficitului bugetar, la 1,2% în acest an şi 2,8% în 2016, comparativ cu prognoza din primăvară, când anticipa un deficit bugetar de 1,6% în 2015 şi de 3,5% în 2016.

Deficitul va respecta în 2015 ţinta de 1,5%. În privinţa veniturilor performanţele vor fi peste aşteptări, în pofida reducerii TVA la alimente şi reducerea taxei pe construcţiile speciale, care iniţial nu erau prevăzute în bugetul pe 2015.

"Toate categoriile vor contribui probabil la creşterea veniturilor peste nivelul anticipat în bugetul iniţial, ceea ce reflectă atât creşterea economică solidă cât şi încasările mai mari", se arată în raport.

În privinţa cheltuielilor, economiile reflectă investiţiile publice scăzute şi nivelul mai redus al co-finanţărilor pentru proiectele finanţate de Uniunea Europeană.

Aceşti factori vor compensa dublarea alocaţiilor pentru copii şi majorările semnificative ale salariilor în sectorul mediacal şi cel al educaţiei.

Din 2016, deficitul va intra pe o pantă crescătoare, Comisia anticipând că va atinge 2,8% în 2016, ca efect al modificărilor aduse Codului Fiscal. Estimarea nu ţine cont de reducerea taxei pe dividende de la 16% la 5% în 2016 şi de noile majorări probabile ale salariului minim.

În condiţiile în care nu vor apărea noi modificări legislative, Comisia anticipează că deficitul bugetar va depăşi 3% din PIB în 2017. Cel mai mare impact va proveni din noul Cod Fiscal, care include în 2017 în principal reducerea TVA standard de la 20% la 19% şi eliminarea accizei suplimentare pe carburanţi şi a taxei pe construcţiile speciale.

"Evoluţiile care au loc în privinţa salariilor din sectorul public reprezintă un risc major pentru perspectiva deficitului bugetar. Guvernul lucrează la o nouă lege a salarizării care ar putea majora substanţial salariile pentru toate categoriile de angajaţi din sectorul public", se arată în raportul CE.

Inflaţia va rămâne negativă până la jumătatea anului 2016, dar îşi va reveni rapid în 2017. Comisia se aşteaptă la un declin al preţurilor de 0,4% în 2015, urmat de o contracţie de 0,3% în 2016 şi un avans de 2,3% în 2017.

"Inflaţia medie anuală este de aşteptat să atingă -0,4% în 2015, din cauza reducerii TVA la alimente, a preţurilor mici ale energiei şi a inflaţiei scăzute din UE. Pe măsură ce impactul reducerii TVA la alimente se va atenua, până la jumătatea anului 2016, cererea internă puternică va readuce inflaţia în teritoriu pozitiv. Totuşi, reducerea TVA standard cu patru puncte procentuale în 2016 va avea un efect invers, rezultând o inflaţie medie anuală de -0,3%", potrivit raportului.

În pofida unei noi reduceri a TVA cu un punct procentual în 2017, inflaţia media este de aşteptat să accelereze la 2,3% în acel an, anticipează Executivul UE.

"Cu un nivel scăzut al şomajului şi deflaţie, reducerea cu patru puncte procentuale a TVA va creşte consumul privat la un maxim post-criză în 2016, alimentând un avans al PIB de 4,1%. Consumul privat se va modera în 2017, odată cu atenuarea impactului reducerii TVA şi cu accelerarea inflaţiei. Creşterea economică se va menţine peste potenţial în 2017, la 3,6%", se arată în raport.

Comisia mai anticipează că investiţiile private vor continua să crească, susţinute de redresarea construcţiilor de locuinţe, susţinute de costurile scăzute de creditare, de noile stimulente fiscale şi de perspectivele solide de creştere economică.

Investiţiile publice vor creşte la rândul lor în 2015, ultimul an de absorbţie a fondurilor UE în cadrul exerciţiului bugetar 2007-2013, dar este probabil să fie sub nivelul prevăzut în bugetul iniţial pentru 2015.

Contribuţia netă a exporturilor va fi negativă în 2015-2017, ca efect al cererii interne mari care alimentează importurile.

Şomajul este estimat la 6,7% în 2015 şi 6,6% anul viitor. Angajările şi salariile vor continua să crească, susţinute de creşterea economică solidă, anticipează Comisia.Europeană.

Datoria publică va avea o tendinţă uşor crescătoare şi va atinge un nivel de 39,4% din PIB în 2015, 40,9% în 2016 şi 42,8% în 2017. În primăvară, Comisia anticipa un nivel al îndatorării guvernamentale de 40,1% în acest an şi de 42,4% în 2016.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO