Transportatorul feroviar de stat CFR Călători a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 2 miliarde de lei, în creştere cu 23% faţă de anul 2013, reuşind în acelaşi timp să revină pe profit, arată datele de la Ministerul Transporturilor transmise la solicitarea ZF.
Astfel, dacă în 2013 CFR Călători avea pierderi de 408 mil. lei, în 2014 compania a avut un rezultat financiar pozitiv de 69 de milioane de lei.
Îmbunătăţirea rezultatelor financiare ale CFR Călători vine în contextul în care compania a reuşit anul trecut să-şi crească numărul de pasageri pentru prima oară după venirea crizei, ajungând la 56,1 milioane de călătorii, un plus de aproape 16% faţă de anul 2013. Dacă în 2008 compania de stat transporta peste 75 de milioane de călători, numărul acestora a scăzut la sub 50 de milioane în fiecare din anii 2012 şi 2013, reuşind să revină peste acest prag anul trecut. În anul 2014 numărul de pasageri ai CFR Călători a crescut prin adoptarea mai multor măsuri cuprinse în politica de marketing a companiei – aceasta este explicaţia pe care reprezentanţii CFR Călători au adus-o anterior pentru creşterea traficului, fără a oferi însă alte detalii.
WikiZF: Profilul companieiCFR Călători
Una dintre măsurile adoptate anul trecut de CFR Călători pentru a mai câştiga pasageri a fost ieftinirea călătoriilor cu 75% la abonamente pentru elevii şi studenţii care fac naveta. Printre măsurile de marketing luate de CFR Călători în ultima perioadă se numără, spre exemplu, vânzarea de bilete la jumătate de preţ de Dragobete pe rutele către Valea Prahovei şi Constanţa.
Pentru 2015, CFR Călători estimează o scădere a rulajului cu aproape 10%, până la 1,8 mld. lei, în timp ce profitul se va micşora de 23 de ori comparativ cu 2014, până la 3 mil. lei, potrivit datelor de la Ministerul Transporturilor.
În ultimii ani, CFR Călători a pierdut cotă de piaţă în faţa jucătorilor privaţi. Compania de stat concurează cu firme precum Transferoviar Călători, cu afaceri de 14 mil. euro în 2013, Regional din Cluj-Napoca (6 mil. euro) sau Softrans (4,6 mil. euro).
Pe de altă parte, principalul competitor, Regiotrans Braşov, cu afaceri de peste 50 de milioane de euro în 2013, şi-a oprit de la jumătatea lunii martie 2015 activitatea, după ce a rămas fără certificatul de siguranţă pentru că Autoritatea de Siguranţă Feroviară a descoperit că mai multe trenuri din cele aproximativ 200 pe care le deţine compania au probleme tehnice.
CFR Călători are 120 de trenuri de tip Săgeata Albastră, 500 de locomotive şi 970 de vagoane de călători. Parcul de locomotive al CFR Călători are o vârstă medie de 25-30 de ani. Cea mai mare cerere pentru călătoriile cu trenul se înregistrează pe rutele ce leagă Bucureştiul de Timişoara, Arad, Cluj, Suceava, Iaşi, Galaţi şi Constanţa, potrivit celor mai recente informaţii.
Compania de stat a trecut sub conducerea unei echipa de manageri privaţi în 2013, scopul fiind eficientizarea transportatorului de stat. Alexandra Gătej, fost CEO al companiei Unilever South Central Europe (2005 - 2009) şi fost consilier prezidenţial, a fost numită preşedinte al CFR Călători, iar Valentin Dorobanţu, care lucrase anterior la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale şi la CFR SA, fusese numit director general, însă şi-a dat demisia anul trecut, iar compania a adoptat structura directoratului. În februarie anul acesta, preşedintele directoratului, Vasile Secară, a demisionat, iar atribuţiile sale au fost preluate de alt membru al directoratului, Iosif Szentes, potrivit celor mai recente informaţii.
După Revoluţie, calea ferată a devenit „Cenuşăreasa“ infrastructurii de transport, aşa cum a fost numită inclusiv de mai mulţi miniştri ai transporturilor. Cu o cheltuială medie anuală pentru reparaţii şi întreţinere de doar 1.300 de euro pe kilometru, infrastructura feroviară din România a ajuns într-o situaţie dezastruoasă, în care viteza medie pentru trenurile de călători nu depăşeşte 45 kilometri/h.
