Eveniment

Cheltuielile publice cresc puternic, odată cu majorarea pensiilor, iar soluţia pe termen mediu nu poate fi găsită decât în inflaţie. De marţi 1 septembrie, pensiile publice cresc cu 14%, ceea ce va adăuga la datoria publică încă 9-10 miliarde de lei până la final de an

Cheltuielile publice cresc puternic, odată cu majorarea pensiilor, iar soluţia pe termen mediu nu poate fi găsită decât în inflaţie. De marţi 1 septembrie, pensiile publice cresc cu 14%, ceea ce va adăuga la datoria publică încă 9-10 miliarde de lei până la final de an

Autor: Iulian Anghel

31.08.2020, 00:17 6554

♦ Soluţia echilibrării ar fi majorarea taxelor/taxă de solidaritate, propusă deja de unii economişti, dar ceea ce nimeni nu îndrăzneşte să spună direct e că inflaţia este cea care, de la Nicolae Văcăroiu până azi, a acoperit greşelile politicienilor.

Nimeni din administraţie nu a avut curajul să spună că majorarea pensiilor cu un procent atât de mare va fi o povară cumplită pentru buget – un buget care, la şapte luni din 2020, a ajuns la un deficit  50 de miliarde de lei (10 mld. euro), iar deficitul a împins datoria publică la 45% din PIB.

Şi nimeni din administraţie nu este chibzuit să susţină azi, în campanie electorală, că factura va fi plătită cumva. Cum pensiile majorităţii beneficiarilor din România sunt mici (punctul de pensie creşte de la 1.265 de lei la 1.442 de lei), publicul iubitor de egalitate socială ar fi revoltat să afle că, în lipsa unei compensaţii, soluţia de echilibrare ar fi tăierea de salarii publice sau majorarea de impozite.

Pentru PNL a fost foarte greu să se opună majorării pensiilor – o majorare chiar cu 40%, cum ar fi urmar să se întâmple, în varianta PSD. Pentru că PNL a votat în Parlament majorarea pensiilor, nu s-a opus. Ministrul de finanţe Florin Cîţu a avut obiecţii, dar lui îi place des să spună că este un soldat al partidului. Şi s-a comportat ca un soldat al partidului. Creşterea pensiilor cu 14%, într-o vreme în care veniturile scad (spre minus 3% la şapte luni) nu face decât să adâncească cumplit deficitul fiscal. Avem, la şapte luni, o creştere de cheltuieli de 13% şi o scădere de venituri de 2,7%. Un deficit nominal, prin urmare, de 50 mld. lei, în creştere de 31 de miliarde de lei faţă de perioada similară a anului precedent. Odată cu creşterea pensiilor, la acest deficit se vor adăuga 10 miliarde de lei, pentru că nu este nicio şansă ca veniturile să treacă pe plus în acest an. Însă factura este doar pentru patru luni din an. Anul viitor, aceasta trebuie înmulţită cu 3 – un deficit în plus de 30-40 de miliarde de lei. Nu anul 2020 este cumplit, pentru buget, prin urmare, ci anul ce vine.

La şapte luni din 2020, la venituri de 175 mld. lei (care includ şi 10,5 mld. lei de la UE), cheltuielile cu salariile bugetarilor şi cu pensiile din sistemul public, care nu includ pensiile speciale de 10 mld. lei, anual -  au fost de 109 mld. lei (63 mld. lei salariile şi 46,5 mld. lei pensiile de asigurări sociale), adică 63% din toate veniturile bugetului. Împreună cu ajutoarele sociale şi cu plata dobânzilor la datorie, factura ajunge la 153 de miliarde de lei, la şapte luni, adică 88% din toate veniturile statului, în această perioadă.

Pentru tot resul economiei mai rămân, din veniturile la şapte luni, 22 mld. lei. Când doar factura la bunuri şi servicii (care includ şi achiziţiile pentru spitale) a fost, în aceeaşi perioadă, de 30 mld. lei.

O idee despre ce va fi ne-o dă chiar laboratorul de statistici al guvernului – Co­misia Naţională de Prognoză. Aşa­dar, spune CNP, vom avea o scădere re­ală a PIB de 3,8% în 2020, dar reducere nominală de doar un miliard de lei (deflator 3,7). Deflatorul a fost în 2019 de 6,9, deci se poate şi mai bine.

AFACERI DE LA ZERO