La opt luni din an, cheltuielile totale cu investiţiile făcute de guvernul tehnocratic sunt sub cele ale guvernului PSD. În luna august 2016, ele sunt cu 19% mai mici decât în august 2015, iar pe primele opt luni sunt mai mici cu 1,3%.
În aceste condiţii, devine din ce în ce mai greu ca ţinta de investiţii (din buget şi din fonduri UE) asumată prin legea bugetului, de 37,7 miliarde de lei (8,5 miliarde de euro), să mai poată fi atinsă: bugetul general consolidat a cheltuit în opt luni pentru investiţii 14,9 miliarde de lei (3,3 mld. euro) faţă de 15,1 miliarde de lei cheltuiţi în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Ministerul Finanţelor trece însă sub tăcere aspectul căderii investiţiilor, la opt luni, sub nivelul celor similare din 2015. În nota care însoţeşte datele privind execuţia bugetară la iulie, ministerul spune: cheltuielile cu investiţiile sunt mai mari cu 2,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În nota privind execuţia bugetului general consolidat la august, creşterea sau descreşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut nu mai este menţionată.
Pe primele opt luni din an, cheltuielile totale cu investiţiile sunt mai mici cu 1,3% faţă de primele opt luni din 2015 şi asta pentru că, faţă de august 2015, cheltuielile cu investiţiile au scăzut în august 2015 cu 19%.
Cheltuielile de capital (cheltuielile cu investiţiile din buget) cresc însă semnificativ, iar ceea ce trage în jos investiţiile totale sunt intrările de fonduri UE care s-au prăbuşit. Cheltuielile de capital au fost în primele opt luni cu 32% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atingând valoarea de 7,8 miliarde de lei. Cheltuielile bugetare în proiecte cofinanţate de UE s-au redus însă cu peste 32%, de la 9,6 mld. lei în primele opt luni din 2015 la 6,5 miliarde de lei în primele opt luni din 2016. Banii intraţi în buget din fonduri nerambursabile (pe ambele exerciţii financiare, 2007-2013 şi 2013-2020) consemnează o cădere de 73%, de la 6,6 mld. lei în 2015 (primele opt luni) la 1,7 mld. lei între ianuarie – august 2016.
Blocajul pe fondurile UE poate determina eşecul guvernului în ceea ce priveşte ambiţia sa de a relansa investiţiile. Chiar dacă deficitul bugetar este extrem de mic la opt luni, 3 miliarde de lei, adică 0,4% din PIB-ul estimat, marja de manevră este redusă. Pentru că din cele 37 mld. lei cheltuieli de investiţii, 24 mld. lei trebuie să fie din buget, iar 13 miliarde de lei din banii UE. Cheltuielile de investiţii programate în bugetul pe 2016 sunt cu 15% mai mari faţă de 2015. Dar la opt luni sunt mai mici cu 1,3%: avem cheltuieli din buget (cheltuieli de capital) de 7,8 miliarde de lei, în creştere cu 32,5% faţă de primele opt luni din 2016 şi cheltuieli în programe cu fonduri UE de 1,7 mld. lei, în cădere cu 32,7%.
Guvernul nu poate suplini fondurile UE pentru că nu are de unde. Şi plăteşte, într-un fel, un festin pe care nu l-a comandat. Cheltuielile de personal sunt, la opt luni, cu 3,4 miliarde de lei mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, ca urmare a majorărilor salariale. Iar veniturile totale sunt cu
2,8 miliarde de lei mai mici ca urmate, în special, a reducerii veniturilor din TVA în urma scăderii taxei pe valoare adăugată.
Pe unele componente veniturile au crescut (profit, salarii, accize), dar pe TVA au scăzut la opt luni cu 9,4%, ceea ce se traduce într-un gol la buget de 3,6 miliarde de lei comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Dacă privim doar luna august, căderea pe TVA se estompează, un minus de doar 3,7% comparativ cu august 2015. De asemenea, în august veniturile au crescut faţă de august 2015 cu 2,3% ca urmare a avansului înregistrat la colectarea contribuţiilor de asigurări (plus 8,8%), a impozitelor pe salarii (plus 4,6%) şi a accizelor (plus 3,4%). Procentual, creşterea cheltuielilor este însă dublă faţă de cea a veniturilor înregistrate în august curent faţă de august 2015: dacă veniturile au crescut cu 2,3%, cheltuielile au crescut cu 4,6%, în principal ca urmare a avansului cheltuielilor de personal cu 10,6%.
Prin urmare, dacă bugetul are un deficit la opt luni de doar 3 miliarde de lei faţă de un deficit asumat pe întreg anul de 22 mld. lei, asta se întâmplă pentru că cheltuielile de investiţii sunt, în acelaşi interval, de doar 14,9 mld. lei (2% din PIB-ul estimat), însemnând abia 40% din totalul cheltuielilor totale programate în 2016, de 37,7 mld. lei. Dacă bugetul ar fi cheltuit lunar, în sume egale, aceşti bani, cheltuielile de investiţii ar fi trebuit să fie la finalul lui august de 25 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă 3,3% din PIB, la un PIB estimat în legea bugetului de 746 mdl. lei.
