Sărăcia, educaţia, emigraţia, discriminarea şi mortalitatea infantilă sunt cinci dintre problemele care îi afectează cel mai puternic pe copiii din România şi întreţin cercul vicios din care ţara noastră pare că nu reuşeşte să iasă. Realitatea anului 2016 arată că mai mult de jumătate dintre copii (52,2%) trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială care se traduc, astfel, în lipsa educaţiei, boli şi mâncare puţină, iar copiii românilor ajung să formeze „noua generaţie de sărmani", care, la rândul ei, o să lupte cu lipsurile, violenţa şi discriminarea.
Potrivit datelor publicate de Salvaţi Copiii în Raportul Alternativ Periodic, ţara noastră alocă cei mai puţini bani din PIB pentru domeniile considerate esenţiale în dezvoltarea celor mici, sănătatea, educaţia şi protecţia socială, de aproape două ori mai puţin decât media europeană. Stigmatizarea copiilor pe criterii financiare, etnice sau de orientare sexuală este prezentă chiar şi în rândul profesorilor care fac diferenţe între cei mici, ajungându-se chiar până la segregare.
În plus, o altă problemă este instituţia Avocatului Copilului, care ar trebui să se ocupe exclusiv de drepturile minorilor şi care întârzie să primească acordul Parlamentului pentru înfiinţare, iniţiativa fiind deja respinsă de trei ori, în 2009, 2012 şi 2015. Între timp, 62% dintre copii spun că au fost bătuţi acasă de mama sau de tatăl lor, ba mai mult, 20% dintre părinţi cred că pedepsele fizice sunt încă un mijloc de educare a celor mici. Asta pentru cei care rămân lângă copiii lor, pentru că patru din zece micuţi din România cresc departe de ambii părinţi, după ce aceştia din urmă aleg să plece în străinătate şi să caute o viaţă mai bună. Situaţia este confirmată şi de datele colectate de Salvaţi Copiii de la Inspectoratele Şcolare pentru finalul anului 2015: 212.352 de copii aveau atunci părinţii plecaţi la muncă în străinătate.
De pildă, în 2012 România a cheltuit în domeniul educaţiei doar 3% din PIB, în 2013 procentul a scăzut până la 2,8% şi a rămas aproximativ la fel şi în 2014. În tot acest timp, media statelor membre UE a fost aproape dublă, de 5%.