Potrivit INS, avansul economiei a fost susţinut de comerţ. Agricultura, construcţiile şi tranzacţiile imobiliare au avut un impact negativ asupra creşterii. Industria şi sectorul IT&C nu au avut nicio contribuţie la creşterea PIB.
Privind structura, imaginea este destul de clară, comentează eonomiştii Erste Bank, situaţia economiei româneşti.
„Consumul a fost puternic în 2024, dar a alimentat, în principal, importurile. Exporturile nu au fost mari din cauza cererii externe slabe şi, în consecinţă, exporturile nete au compensat cea mai mare parte a contribuţiei pozitive din partea consumului. Pe partea ofertei, serviciile slabe, industria neutră şi contribuţia negativă a agriculturii sunt cele mai importante. Creşterea nominală a PIB-ului este de 10,1% în 2024, ceea ce implică un deflator al PIB-ului de 9,2% faţă de 13,1% în 2023.“, spune un raport al Erste Bank, în urma publicării de către INS a datelor detaliate despre PIB-ul din 2024.
De fapt, documentul citat nu face decât să sintetizeze ceea ce se ştia deja: anume că politicile economile joacă pentru importuri şi de aici deficitele comerciale atât de mari.
