Eveniment

Cine are cei mai mulţi salariaţi din economie: Kaufland, Poşta Română sau Ministerul de Interne?

Cine are cei mai mulţi salariaţi din economie: Kaufland, Poşta Română sau Ministerul de Interne?

Autor: Adelina Mihai

22.06.2015, 00:07 9266

Retailerul alimentar Kauf­land România este cel mai mare angajator din economie, cu peste 22.000 de salariaţi, ju­decând după informaţiile raportate la Inspecţia Muncii, instituţie aflată sub coordonarea Ministerului Muncii.

Situaţia este diferită însă în raportările către Ministerul de Finanţe, care vede Poşta Română pe primul loc în topul angajatorilor, cu peste 25.000 de salariaţi. Dacă se includ şi instituţiile bugetare în acest clasament, atunci cel mai mare angajator este Ministerul de Interne, care avea la finalul anului trecut circa 133.600 de angajaţi. De ce nu coincid datele privind topul celor mai mari angajatori din România?

Lipsa unei baze de date unitare care să numere salariaţii din România se transpune astfel şi în imposibilitatea de a realiza un clasament cu cei mai mari angajatori din economie. Teoretic, aplicaţia Revisal a Inspecţiei Muncii numără în timp real salariaţii din economie pentru care se plătesc taxe şi impozite „la zi“ şi include atât salariaţii cu ambele tipuri de norme (întreagă sau part time) şi cu diferite tipuri de contracte (pe perioadă determinată sau nedeterminată). În bilanţul raportat la Ministerul de Finanţe, companiile raportează un număr mediu de salariaţi din anul anterior, calculat ca medie aritmetică a numărului de salariaţi care reiese din declaraţiile 112 (privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate) depuse în fiecare lună a anului anterior şi se iau în calcul atât persoanele cu normă full time, cât şi cele angajate part time. În ceea ce priveşte instituţiile bugetare, datele privind numărul de salariaţi sunt gestionate chiar de Ministerul de Finanţe, care are o evidenţă a numărului de posturi ocupate - adică pentru care se alocă bugete de salarii - şi care nu coincide întotdeauna cu numărul de salariaţi din respectivele instituţii ale statului. „Bazele de date publice, începând cu Revisal, trebuie să fie nominale, pentru a şti în fiecare moment câţi angajaţi are România. La Finanţe există un număr de salariaţi scriptic, pentru că nu controlează cei de la Finanţe câţi angajaţi full time ai avut, câte convenţii civile sau câte contracte pe perioadă de­terminată există“, spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

WikiZF: Profilul companiei  Kauf­land România

Una dintre cele mai mari anomalii este raportată în cazul Kaufland, unde Inspecţia Muncii numără peste 22.000 de salariaţi, iar la Finanţe este raportat un număr mediu de circa 12.000 de angajaţi pentru anul 2014. Contactaţi de ZF, re­pre­zentanţii Kaufland au spus că diferenţele reies din modul diferit de calcul, astfel că în luna decembrie numă­rul de angajaţi este mai mare, ca urmare a sezonului sărbătorilor de iarnă (când se fac mai multe angajări) decât media anuală, unde se ia numărul total de salariaţi şi se împarte la 12 luni.

La începutul anului 2012, în timpul guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu, şefii a opt instituţii de stat

s-au reunit la aceeaşi masă pentru a stabili modul de corelare a bazelor de date în aşa fel încât să se afle numărul exact de salariaţi din ţară, având în vedere că diferite instituţii publice raportează rezultate complet contra­dictorii. „A fost de notorietate de exemplu cazul datelor pentru sfârşitul anului 2013, când Casa de Pensii a numărat 4,5 mi­lioane de angajaţi în baza datelor privind cei care contribuie la pensii, iar Casa de Sănătate a numărat 6,5 mi­lioane de angajaţi, în baza datelor privind cei care plătesc contribuţii la sănătate. Cauza acestor raportări con­tradictorii rezidă în primul rând în metodologiile diferite ale instituţiilor care raportează, modul diferit în care se interpretează de exemplu contractele de muncă pe perioadă determinată sau part-time“, a explicat deputatul Claudia Boghicevici, fost ministru al muncii în guvernul Ungureanu (PD-L).

Statisticile au continuat să „func­ţioneze“ în paralel, astfel că la finalul anului trecut la Inspecţia Muncii erau înregistraţi 5,2 mi­li­oane de salariaţi pen­tru care se plăteau contribuţii so­ciale, în timp ce la Institutul de Statistică (unde sunt luaţi în calcul salariaţii din companiile cu peste 4 salariaţi) erau înregistraţi 4,4 mi-lioane de salariaţi.

„Toate aceste ano­malii prejudiciază grav sistemul asigurărilor sociale, producând confuzie şi risipă. De aceea, protocolul încheiat în martie 2012 era soluţia pragmatică pentru a scoate la suprafaţă datele reale şi pentru a avea în sfârşit o bază de date unitară privind numărul angajaţilor din economie“, a mai spus Boghicevici, care este în prezent deputat în Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi vicelider al grupului parlamentar PNL.

Analiştii spun însă că metodele de raportare diferite sunt cauza care stă la baza datelor diferite, astfel că ar trebui, într-o primă fază, să se explice măcar mai bine ce se raportează în mod oficial.

„Ar trebui ca fiecare raportare să aibă un «disclaimer» care să arate cum s-a făcut raportarea respectivă. E greu de vorbit de o bază de date unitară în momentul în care legislaţia nu este una unitară“, spune analistul economic Laurian Lungu.

AFACERI DE LA ZERO