Noul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Şerban Pop, a mai lucrat în conducerea instituţiei pentru un an, ca vicepreşedinte în mandatul Guvernului Tăriceanu, după ce ocupat şi postul de director de cabinet al ministrului Finanţelor Mihai Tănăsescu, în Guvernul Năstase.
În vârstă de 37 ani şi de profesie avocat, Şerban Pop a lucrat în Ministerul Finanţelor încă din anul 2000, când, pentru un an, s-a ocupat de consilierea pe probleme juridice la cabinetul unui secretar de stat, pentru ca ulterior, în intervalul 2001-2004, să fie şeful de cabinet al ministrului Mihai Tănăsescu, în Guvernul condus de Adrian Năstase.
După plecarea lui Tănăsescu din postul de ministru al Finanţelor, odată cu predarea de către PSD a guvernării, Şerban Pop a lucrat ca avocat în cabinet individual. Din februarie 2008, el a revenit însă în aparatul de lucru al Ministerului Finanţelor, fiind numit de premierul Călin Popescu Tăriceanu în postul de vicepreşedinte al ANAF, responsabil de coordonarea activităţilor de control financiar şi fiscal.
În această calitate, Pop a fost membru în Consiliul de Administraţie al CEC Bank şi reprezentant al statului în Adunarea Generală a Acţionarilor la Imprimeria Naţională şi Loteria Română.
În ianuarie 2009, el a fost însă demis din postul de vicepreşedinte ANAF de către noul premier Emil Boc şi nu a mai lucrat în administraţie.
Din februarie 2011 şi până în prezent, Şerban Pop a lucrat ca partener la casa de avocatură Pop, Savin şi Asociaţii.
Sorin Blejnar a fost revocat de la conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală ANAF după ce s-a constatat, în urma unei analize efectuate la nivelul aparatului de lucru al primului-ministru, că din partea ANAF nu a fost înregistrată o colectare eficientă a veniturilor, a declarat agenţiei MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.
El a amintit că Guvernul trebuie să deruleze şi un program de restructurare a ANAF, în baza unui program susţinut de Banca Mondială.
În acelaşi timp, surse guvernamentale au declarat agenţiei MEDIAFAX că premierul Mihai Răzvan Ungureanu i-a comunicat, marţi, lui Sorin Blejnar prin telefon că va fi revocat de la conducereaANAF, acesta nefiind chemat la sediul Guvernului pentru o discuţie cu premierul.
Blejnar a primit sarcina de a coordona activitatea departamentului de control al marilor averi, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.
În luna februarie, şeful Guvernului a cerut miniştrilor şi şefilor de autorităţi implicaţi în combaterea evaziunii fiscale ca, în termen de două luni, să verse la buget venituri reprezentând cel puţin 1,5% din Produsul Intern Brut, echivalentul a două miliarde de euro, în special din acţiuni împotriva contrabandei cu alcool şi produse vegetale.
El a precizat atunci că impunerea unui plafon ridicat de venituri obţinute într-un termen foarte scurt din combaterea evaziunii nu presupune o "capcană" pentru demiterea şefului ANAF, ci o metodă prin care va fi stabilită eficienţa fiecărei persoane implicate.
Reorganizarea ANAF va fi una dintre principalele condiţionalităţi ale acordului de împrumut de tip preventiv în valoare de un miliard de euro pe care România îl va semna în vară cu instituţia internaţională.
În urmă cu o săptămână, ministrul Finanţelor, Bogdan Dragoi, a declarat pentru MEDIAFAX că programul de acţiuni care va rezulta în urma studiului Băncii Mondiale va urmări şi creşterea flexibilizării colectării, prin implicarea tot mai mare a sistemului bancar, având ca rezultat limitarea interacţiunii "faţă în faţă" între contribuabil şi instituţia colectare.
El a arătat că ANAF va trece printr-o amplă reorganizare, mai profundă decât în Bulgaria, care va cumprinde atât optimizarea numărului de administraţii fiscale, cât şi întreg sistemul IT, pe baza unei evaluări a Băncii Mondiale, care va propune şi măsurile, şi că reorganizarea ANAF la nivel naţional şi îmbunătăţirea relaţiei contribuabil-administraţia financiară vor avea ca efect creşterea cu "câteva procente" a veniturilor bugetare pe termen mediu.
În structura ANAF, pe lângă aparatul propriu, funcţionează 42 de direcţii judeţene ale finanţelor publice şi circa 220 de administraţii ale finanţelor publice municipale, orăşeneşti, comunale şi ale sectoarelor din Bucureşti. Tot sub coordonarea ANAF activează Garda Financiară şi Administraţia Naţională a Vămilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
