Guvernul mizează în 2021 pe o creştere de venituri la aproape 33% din PIB, un salt uimitor dacă privim în trecut.
Veniturile bugetului de stat ca pondere în PIB ar urma să facă un salt la 32,7% din PIB în 2021, după ce în 2020 s-au situat la 31% din PIB, în creştere pe fondul scăderii PIB-ului nominal. În creşterea veniturilor, guvernul şi-a pus speranţele în creşterea economică, în recuperarea unor restanţe la plata taxelor şi impozitelor din 2020 şi în digitalizarea Fiscului.
Aurelian Dochia, analist economic, este de părere că estimarea guvernului privind veniturile este cam optimistă şi că o parte dintre contribuabilii care nu au plătit taxele şi impozitele din 2020 nu vor putea să achite nici în 2021. „Este un optimism al calculării bugetului pe 2021. La capitolul venituri dacă ne amintim bine în bugetul pe 2021 se presupune că se vor recupera banii care anul trecut au fost lăsaţi la firme (prin facilităţi fiscale – n.red.). Părerea mea este că nu se va întâmpla, în cele mai multe cazuri firmele nu vor putea să îşi plătească obligaţiile în continuare. Va face că cifra reală sa fie mai mică prin comparaţie cu estimarea“, a spus Aurelian Dochia.
Veniturile bugetului sunt mici din multe motive: deşi acesta este un tabu în România, taxele sunt mici. Şi veniturile sunt mici pentru majoritatea oamenilor şi acest neajuns este acoperit de taxele mici. Însă nu poţi acoperi nevoile imense cu taxe mici. Când 80% din veniturile statului sunt distribuite pentru salarii şi pensii, atunci singura soluţie pentru funcţionarea statului rămân împrumuturile. România a ajuns la o datorie publică de 47% din PIB, în 2020, de trei ori mai mare faţă de cât avea înaintea crizei din 2009-2010. Comisia Europeană aprecia, încă dinaintea crizei medicale, analizând ritmul îndatorării, că, la orizontul lui 2029, datoria publică a României va ajunge 90% din PIB.
Ea a făcut un salt de 12 pp, într-un singur an, de la 35% din PIB în 2019, la 27% din PIB în 2020 şi este de aşteptat să ajungă, în acest an, la cel puţin 55% din PIB. Pentru că venituri la buget nu sunt, iar nevoile sunt imense – fie că vorbim despre susţinerea sistemului sanitar, fie că vorbim despre drumurile pentru care niciodată nu sunt bani.
Alături de taxele mici – România are unele dintre cele mai mici taxe din UE, fie că vorbim despre taxarea veniturilor sau a profitului – sunt şi multe nişe fiscale. În IT sau în construcţii angajaţii nu plătesc impozit pe venit. Dar beneficiază de facilităţile de care beneficiază şi cei care plătesc. Peste un milion de „persoane fizice autorizate“ au un regim preferenţial la plata taxelor. Şi atunci, din bugetul flămând lipit pământului şi din cele 30% venituri la bugetul consolidat, ca procent din PIB, trebuie să hrăneşti o ţară întreagă. Sindicatele din România sunt la fel de vocale ca cele din Franţa. Doar că Franţa aduce la buget şi până în 50% din PIB, faţă de 30% România.
Cât despre o eternă problemă a bugetului, anume lipsa colectării adecvate, ea este veche de 20 de ani şi sunt puţine şanse de a fi remediată, dovadă fiind chiar programarea bugetară.
Dacă, în 2021, programarea colectării este spre 33% din PIB, începând cu 2022, veniturile, chiar dacă în termeni nominali vor creşte, ca pondere în PIB ar urma să scadă constant până în 2024.
Aurelian Dochia este de părere că evoluţia prognozată vine pe fondul unei creşteri mai accelerate a economiei faţă de creşterea veniturilor. Cu toate acestea, însă, el este de părere că va trebui să se ajungă la discuţia creşterii bazei de impozitare, în contextul în care se impune creşterea veniturilor ca pondere în PIB. România are venituri în PIB de circa 30%, în vreme ce media europeană se situează, arată datele statistice, la peste 40% din PIB.
„Este adevărat că la nivelul actual de pondere a veniturilor bugetare în PIB nu ar trebui să avem foarte multe pretenţii în ceea ce priveşte serviciile oferite de guvern. Toate lucrurile discutate şi de care ne plângem tot timpul nu pot fi îmbunătăţite dacă nu creştem veniturilor în PIB. Va trebui până la urmă să ajungem la discuţia creşterii de taxe.“
El adaugă că în acest moment economia este fragilă şi că nu este momentul să se ia în discuţie creşteri de taxe: „În acest moment, când economia este fragilă, nu este cazul să insistăm pe acest subiect, dar va veni momentul în care va trebui să purtăm această discuţie.“
Veniturile ca pondere în PIB-ul României s-au situat în jurul a 30-33% în ultimii 30 de ani. În 2009, la debutul crizei anterioare, veniturile au scăzut de la 32,8% în 2008 la 31% în 2009, ca mai apoi să urce la 33% în 2010. Începând cu 2014, au început să scadă şi au ajuns la 29,9% în 2017. În 2019, cel mai bun an pentru economia României, veniturile bugetului de stat în PIB au fost de 30%, iar în 2020 au urcat la 31%, ca urmare a scăderii PIB-ului în termeni nominal, în vreme ce veniturile la bugetul de stat au rămas constante.
