România nu a mai trăit o situaţie atât de complicată politic de ani de zile. În luptă sunt aruncate toate argumentele, iar România este pe prima pagină a tuturor ziarelor din Occident, zeci de articole şi comentarii fiind scrise în aceste zile despre "cazanul" care a dat în clocot la Bucureşti.
Germania susţine că va sfătui Europa în privinţa a ceea ce trebuie făcut cu România, după ce cancelarul Merkel a catalogat drept "inacceptabilă" procedura prin care preşedintele a fost suspendat. Guvernul a răspuns dur, prin vocea premierului, arătând că nu va ceda pentru că poporul este suveran şi el va decide, la referendum, calea de urmat.
Vizitele lui Ponta la Bruxelles şi la Paris şi Berlin, prevăzute pentru aceste zile, ar putea aduce ceva clarificări. Dar nu este exclus ca Bruxelles-ul să treacă la ameninţări directe. Prima sancţiune pe care ar putea-o primi Bucureştiul va fi închiderea discuţiei despre aderarea la Schengen şi un rapot foarte dur al Comisiei Europene pe progresele în Justiţie, raport care, de cinci ani, este elaborat periodic.
Ambele tabere se acuză de denigrarea ţării, dar ţara începe să sufere greu şi asta se vede din evoluţia leului şi din reacţiile oamenilor de afaceri.
Consiliul Investitorilor Străini (CIS) arată că membrii săi au investit, până în prezent, în România, 40 de miliarde de euro, care au generat crearea de 185.000 de locuri de muncă pe piaţa locală. Vor să investească în continuare, nu abandonează România, dar pentru asta este nevoie de stabilitate.
În opinia şefului CIS, Steven van Groningen, România ar trebui să profite mai mult de atuurile sale, să-şi întărească poziţia economică în regiunea Europei de Sud-Est, însă acestea nu sunt posibile în lipsa predictabilităţii şi a încrederii investitorilor în mediul de afaceri.
Pe de altă parte, scandalul politic pune umărul la scumpirea finanţării pentru România.
Creşterea randamentelor plătite de Finanţe la licitaţiile pentru titluri de stat este determinată de situaţia încordată de pe pieţele financiare europene, de structura lichidităţilor din sistemul bancar şi de tensiunile politice din România, admite secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Cristian Sporiş.
Ministerul Finanţelor a împrumutat ieri 700 milioane lei, reuşind să atragă întreaga sumă vizată la licitaţia pentru vânzare de certificate de trezorerie cu maturitate de 11 luni, însă randamentul mediu a crescut de la 5,29% pe an la 5,53% pe an.
Oamenii de afaceri semnalează pericolul derapajelor politice şi acuză: tensiunile politice actuale creează o presiune psihologică asupra tuturor oamenilor de afaceri. Nu asupra unora, ci asupra tuturor, indiferent de mărime, inclusiv asupra întreprinzătorilor din firmele mici şi mijlocii, iar înclinaţia spre economisire şi investiţii se temperează, după cum arată Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.
Premierul Victor Ponta spune că guvernul său va funcţiona la capacitate maximă şi îşi va îndeplini toate obligaţiile faţă de Comisia Europeană şi FMI. Dar asigurările sale nu-i liniştesc pe oamenii de afaceri şi nici pieţele.
Băsescu vs. USL - Ponta şi Antonescu, bătălia continuă
Băsescu şi-a pledat cauza la Curtea Constituţională şi deschide două fronturi - intern şi extern
Preşedintele suspendat Traian Băsescu urma să-şi pledeze aseară cauza la Curtea Constituţională, o instituţie blamată sau ridicată în slăvi, în ultima perioadă, dar care are, în aceste zile, un cuvânt greu de spus în evoluţia viitoare a evenimentelor politice. Preşedintele suspendat a venit în cursul zilei de ieri personal în faţa Curţii pentru a-şi pleda cauza în "conflictul juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi preşedintele României, pe de altă parte". Prin aceasta Băsescu a contestat, practic, suspendarea sa, dar Curtea nu dăduse un verdict până la închiderea ediţiei. În aceeaşi vreme, PDL strânge rândurile şi se va mobiliza în zilele de campanie, atât pe plan intern, cât şi extern. Conducerea partidului a decis ieri organizarea, până la referendumul din 29 iulie, a trei mitinguri în Bucureşti, Cluj şi Iaşi, pentru "susţinerea democraţiei, a statului de drept şi a instituţiilor". În paralel, preşedintele partidului, Vasile Blaga, a plecat ieri la Bruxelles pentru a explica, spune el, liderilor europenei, "extrem de obiectiv" situaţia din ţară. La Bruxelles este aşteptat miercuri şi premierul Victor Ponta care va prezenta propria-i variantă a evenimentelor. USL acuză PDL că dezinformează Bruxellesul şi face rău ţării, iar europarlamentarii social-democraţI şi liberali cer preşedintelui Parlamentului European retragerea mandatului Monicăi Macovei (europarlamentar PDL) pentru "dezinformarea" forului european. "Eu cred că alţii ar trebui să-şi dea demisia din PE şi din ţară" a comentat Vasile Blaga această cerere. Strategia finală a PDL va fi stabilită miercuri când Curtea Constituţională va fi finalizat toate sesizările primite în legătură cu ultimele evoluţii politice.
Ponta, răspuns furios la declaraţiile Guvernului german: "Nu doamna Merkel o să voteze pe 29."
Premierul Victor Ponta care începe în această săptămână un turneu european pentru a susţine punctul de vedere al Guvernului la criza politică din România, a răspuns ieri iritat unor luări de poziţie ale Guvernului german în care cancelarul Merkel este citată calificând drept "inacceptabilă" suspendarea lui Traian Băsescu: "Bănuiesc că nu doamna Merkel o să voteze pe 29. Şi bănuiesc că votul oamenilor de pe 29 nu va fi contestat de nimeni."
Ponta a făcut legătură între apartenenţa partidului lui Merkel şi a PDL din aceeaşi familie politică, susţinând că acesta este singurul motiv pentru care cancelarul îl susţine pe preşedintele suspendat şi, indirect, îi reproşează măsurile de austeritate impuse în Europa.
"Ce decide poporul român nu poate fi schimbat de nimeni, nici de Băsescu, nici de Ponta, nici de Merkel, nici de nimeni", a susţinut Ponta.
El a dat asigurări că Guvernul va funcţiona la capacitate maximă şi îşi va îndeplini toate obligaţiile faţă de CE, FMI.
Declaraţiile premierului au fost provocate de mai multe luări de poziţie de ieri ale Guvernului german. Purtătorul de cuvânt al Guvernului german Steffen Seibert a susţinut ieri că "demersurile Guvernului român condus de premierul Victor Ponta şi procedura de destituire a preşedintelui Traian Băsescu sunt inacceptabile." Într-un comunicat anterior Guvernul german anunţase că Angela Merkel a discutat ieri la telefon cu preşedintele român Traian Băsescu, iar acesta i-a confirmat motivele îngrijorării.
Antonescu: "Băsescu face pe dracu în patru să nu existe un interimar pe care să nu-l poată controla."
Crin Antonescu l-a acuzat ieri pe preşedintele suspendat Traian Băsescu că "doreşte să facă pe dracu în patru, cum se spune în popor, dacă tot e suspendat, să nu existe un interimar pe care să nu îl poată controla."
Antonescu a reacţionat astfel faţă de prezenţa lui Traian Băsescu la Curtea Constituţională, acolo unde s-a discutat sesizarea depusă de preşedintele suspendat faţă de votul din Parlament, de vineri. După suspendarea unui preşedinte în funcţie, cel care îi ia locul până la referendumul de demitere este şeful Senatului - Crin Antonescu, în acest caz - dar această situaţie trebuie constatată, formal, şi de Curtea Constituţională. Crin Antonescu nu a fost ieri prezent la Curte. El a acuzat, voalat, Curtea că a întrârziat acest proces, deşi suspendarea lui Băsescu s-a produs vineri. În aceeaşi vreme, PNL a pregătit lucrurile pentru perioada în care Antonescu va fi preşedinte interimar al ţării. Ministrul economiei Daniel Chiţoiu a fost desemnat ieri de conducerea PNL drept preşedinte interimar al partidului, în locul lui Crin Antonescu, care s-a autosuspendat. De asemenea, vicepreşedintele liberal Relu Fenechiu a fost desemnat să coordoneze campania liberală privind referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, împreună cu Rareş Mănescu, Dan Motreanu, Mihai Voicu.
"Relu Fenechiu va fi coordonatorul campaniei, evident împreună cu secretarul general, Eduard Hellvig, Dan Motreanu, Rareş Mănescu pentru Bucureşti şi cu o serie de alţi colegi - Mihai Voicu", a anunţat Antonescu.
Investitorii şi oamenii de afaceri se uită cum se degradează situaţia economică, iar cursul leu/euro atinge un nou maxim
"Acţiunile clasei politice aduc noi incertitudini peste cele existente şi au ca efect scăderea încrederii consumatorilor şi investitorilor."
Consiliul Investitorilor Străini (CIS), care reuneşte peste 130 de multinaţionale de pe piaţa locală, este prima organizaţie importantă care a avut ieri o reacţie oficială faţă de evoluţiile recente de pe scena politică, declarându-şi îngrijorarea că acestea ar putea afecta stabilitatea şi creşterea economică, precum şi imaginea ţării pe pieţele internaţionale.
"Acţiunile clasei politice din aceste zile aduc noi incertitudini peste cele deja existente şi au ca efect scăderea încrederii consumatorilor şi investitorilor. Lipsa de stabilitate şi predictabilitate sunt bariere importante pentru investitori, iar acestea pot produce efecte cu atât mai grave acum, când România are atâta nevoie de capital", susţine Steven van Groningen, preşedintele organizaţiei. El este şi şeful Raiffeisen Bank România.
La nivel internaţional, concurenţa pentru investiţii străine a devenit extrem de dură, iar România înregistrează, din păcate, minim după minim la investiţiile străine directe. Companiile membre CIS au investiţii cumulate în valoare de aproape 40 de miliarde de euro în România, care au generat crearea de 185.000 de locuri de muncă pe piaţa locală.
Van Groningen a amintit că membrii Consiliului Investitorilor Străini au investit sume importante pe termen lung şi vor continua să fie prezenţi în România, chiar şi după ce mandatele actualilor politicieni se vor încheia. "Nu se pune problema unor retrageri de capital din România. Investitorii sunt interesaţi să continue să investească în România, pentru că potenţial pe termen lung există", a mai spus Van Groningen. În opinia lui, România ar trebui să profite mai mult de atuurile sale, să-şi întărească poziţia economică în regiunea Europei de Sud-Est, însă acestea nu sunt posibile în lipsa predictabilităţii şi a încrederii investitorilor în mediul de afaceri. Claudia Medrega
Creşterea cursului măreşte factura populaţiei şi companiilor care au împrumuturi în valută
Moneda naţională a continuat să se deprecieze şi ieri, într-o piaţă agitată care reflectă tensiunile politice şi amplificarea aversiunii la risc a investitorilor.
Cursul a încheiat şedinţa interbancară de ieri la 4,5330 - 4,5340 lei/euro, uşor sub maximul de vineri, de 4,54 lei/euro. Însă, la oficial, cursul a depăşit cu 1,33 de bani recordul de vineri, BNR anunţând la ora 13.00 un curs de referinţă de 4,5275 lei pentru un euro.
Şi paritatea leu/dolar a fost cu 3,68 bani mai mare decât în şedinţa precedentă, rata oficială stabilind un nou record, de 3,6848 lei/dolar.
Dacă faţă de euro deprecierea leului în acest an cumulează 4,8%, faţă de dolar scăderea monedei naţionale este mai consistentă, totalizând 10,3%. Creşterea cursului a mărit factura populaţiei şi companiilor cu împrumuturi în valută. Scandalul de pe scena politică internă care a culminat vineri seară cu suspendarea de către Parlament a preşedintelui Traian Băsescu şi trimiterea demiterii lui către votul populaţiei a ridicat cursul de schimb până la 4,54 de lei pentru un euro pe piaţa interbancară. La BNR, care a stabilit cursul la ora 13.00, euro a fost 4,5142 lei, cel mai ridicat nivel istoric.
Analiştii financiari de pe piaţa românească cred că euro va fluctua la Bucureşti între 4,4 şi 4,7 lei până la finalul anului. Tema cursului este extrem de prezentă în spaţiul public, având în vedere expunerea mare pe credite în valută a populaţiei şi companiilor.
Şi costul asigurării datoriilor împotriva riscului de neplată prin intermediul contractelor credit default swaps (CDS) a continuat ascensiunea, ajungând la 450 de puncte, faţă de nivelul atins vineri, de 430 puncte.
"Întreprinzătorii doresc o normalizare cât mai rapidă a situaţiei politice"
Tensiunile actuale de pe scena politică creează o presiune psihologică asupra tuturor oamenilor de afaceri, indiferent de mărime, inclusiv asupra întreprinzătorilor din firmele mici şi mijlocii, iar înclinaţia spre economisire şi investiţii se temperează, afirmă Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
IMM-urile au fost cele mai lovite de criza economică, în 2011 fiind radiate circa 56.300 de firme. Datele de pe site-ul Registrului Comerţului arată că la sfârşitul anului trecut erau active 951.803 persoane juridice şi persoane fizice autorizate. "Este evident că în condiţiile unui climat politic tensionat atât înclinaţia spre investiţii, cât şi apetitul spre economisire se temperează. În plus, şi costurile împrumuturilor atât în zona publică, cât şi în sfera privată cresc". Dorinţa întreprinzătorilor este pentru o normalizare cât mai rapidă a situaţiei politice pentru ca investitorii să se ocupe de investiţii şi inovaţii, a mai spus el. CNIPMMR reprezintă intersele IMM-urilor private la nivel naţional şi internaţional.
"Este nevoie de lideri care să se gândească mai mult la destinul ţării, nu la destinul personal."
Omul de afaceri Mihai Miron, care controlează distribuitorul de medicamente Ropharma Braşov, spune că mediul de afaceri are nevoie de stabilitate şi de un cadru politic normal şi coerent în care firmele să îşi poată desfăşura activitatea.
"Criza politică nu face bine niciunuia dintre români. Să sperăm că se va rezolva cât mai curând posibil. Mediul de afaceri are nevoie de stabilitate. Pe lângă criza economică, nu ne trebuie şi o criză politică. Este nevoie de lideri care să se gândească mai mult la destinul ţării, nu la destinul personal. Avem nevoie de o schimbare, de lideri care vor şi se străduiesc să facă ceva pentru România". Şeful Ropharma Braşov a adus în discuţie problemele din sănătate şi învăţământ - concretizate în rezultatele slabe de la bacalaureat, către care autorităţile ar trebui să-şi îndrepte atenţia. "Sunt probleme foarte importante pentru prezentul şi viitorul ţării. Nu trebuie să ne gândim doar la ziua de astăzi. Românii sunt capabili, sunt inventivi şi în unele cazuri performează mai bine în străinătate decât în România."
Schimbările politice sunt normale, iar alternanţa la putere este un exerciţiu democratic, dar ar fi normal ca procesul să se desfăşoare în limitele Constituţiei şi ale legilor din România, a mai spus Miron. Ropharma ţinteşte pentru acest an o cifră de afaceri de 431,5 mil. lei (98,5 mil. euro), în creştere cu 12% faţă de anul trecut, şi un profit net de 12,8 mil. lei (2,9 mil. euro), cu 20% mai mare decât în 2011.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
