Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), cu un buget de 1,5 mld. euro anul trecut, adică circa o cincime din întreaga piaţă locală a construcţiilor, este şi cel mai mare jucător din această industrie din perspectiva numărului de angajaţi.
Cu circa 6.000 de salariaţi, dintre care aproape jumătate sunt muncitori, CNADNR depăseşte constructori precum Hidroconstrucţia, care avea circa 3.500 de angajaţi în 2013, cel mai recent an pentru care există informaţii publice la Ministerul Finanţelor.
Deşi are 6.000 de angajaţi, CNADNR trebuie să facă licitaţie publică şi să aleagă un proiectant şi un constructor privat pentru orice groapă care apare pe autostrăzile şi drumurile naţionale din România. Exemple sunt podul de la Giurgiu-Ruse sau Autostrada Soarelui între Bucureşti şi Fundulea, unde CNADNR s-a aflat în postura de a face licitaţii pentru repararea integrală a carosabilalului, pe care au apărut o serie de cratere.
Dacă ar construi sau reabilita drumuri în regie proprie, CNADNR ar economisi mai mult timp în realizarea proiectelor.
În 2013 spre exemplu, licitaţii de aproape un miliard de euro pentru construcţia a 100 de kilometri au fost întârziate cu mai bine de nouă luni, cât a durat perioada de desemnare a unor câştigători.
Mai mult, realizarea proiectelor de construcţii în mod direct de către CNADNR ar putea aduce şi o reducere a costurilor, pentru că beneficiarul unei lucrări ar fi acelaşi cu antreprenorul acesteia, ceea ce înseamnă că s-ar urmări o optimizare a costurilor, potrivit informaţiilor ZF.
„Compania de drumuri trebuie reorganizată astfel încât centrul de greutate să treacă către direcţiile regionale. Ar trebui ca tot ce înseamnă mici intervenţii, întreţineri zilnice să se facă, atât partea de proiectare, cât şi cea de execuţie, de direcţiile regionale şi SDN-uri (secţii drumuri naţionale - n.red.)“, spune Nicolae Boţu, profesor în cadrul Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii al Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi.
De altfel, situaţia CNADNR a fost sesizată recent şi de ministrul transporturilor Ioan Rus, care a arătat că această companie ar trebui să fie un „jucător mare“ în piaţa construcţiilor, dar în schimb funcţionează mai degrabă ca un intermediar între bugetul statului şi diverşi constructori privaţi. În acest sens, Rus a spus că este necesară o reevaluare „foarte solidă“ a activităţii CNADNR.
„Acum sunt 6.000 de oameni, dar mulţi sunt în plus şi nu pot fi folosiţi în condiţii optime.
A fost o perioadă acum câţiva ani în care s-a încercat externalizarea a tot ceea ce făcea compania de drumuri. Acum se încearcă readucerea anumitor activităţi în cadrul companiei, să nu mai stăm cu mâna întinsă. Este extrem de clar ce ar trebui făcut, mai greu este însă de pus în practică“, spune Nicolae Boţu.
Mai mult, anul acesta CNADNR va mai angaja circa 500 de salariaţi. Potrivit Mediafax, CNADNR a argumentat necesitatea posturilor noi prin extinderea sistemului informatic de emitere şi gestiune a rovinietei, dar şi prin redimensionarea activităţii la nivelul direcţiilor regionale şi înfiinţarea unor secţii de autostrăzi având în componenţă centre de întreţinere şi coordonare.
Cu doar 700 de kilometri de autostrăzi în prezent, România s-a confruntat în ultimii ani cu o serie de întârzieri în construcţia de drumuri, uneori din cauze care nu au ţinut de CNADNR.
Spre exemplu, intrarea în insolvenţă a unor constructori precum Alpine sau Romstrade a condus la situaţia în care CNADNR a reziliat contractele pe care le avea încheiate cu aceste firme, compania de stat fiind nevoită să reia licitaţiile publice, astfel că termenele de finalizare a unor proiecte au fost întârziate, aşa cum este cazul autostrăzii Nădlac-Arad. Mai mult, un exemplu recent care arată cât de necesar este ca CNADNR să lucreze la drumuri în regie proprie este „ciotul“ de 6,5 kilometri de la intrarea pe autostrada Bucureşti-Ploieşti, care nu este gata nici în prezent, deşi au trecut peste doi ani şi jumătate de la deschiderea circulaţiei pe autostradă între centura Capitalei şi municipiul Ploieşti. Circa 3 kilometri din acest mic tronson de 6,5 kilometri nu mai au în prezent constructor, după ce CNADNR a reziliat recent contractul de construcţie încheiat cu italienii de la Pizzarotti, astfel că trebuie organizată o nouă licitaţie publică de atribuire a lucrărilor, motiv pentru care finalizarea micului sector de doar 3 kilometri va întârzia. Cu o echipă de muncitori şi ingineri, precum şi cu utilaje de construcţii, CNADNR ar putea să preia aceşti 3 kilometri şi să îi finalizeze.
Un prim pas făcut de CNADNR pentru internalizarea activităţilor a fost făcut anul trecut, când compania a lansat o licitaţie pentru achiziţia a 100 de autofreze de curăţat zapada cu o valoare de circa 40 de milioane de euro, cu ajutorul cărora să facă deszăpezirea.
CNADNR îşi va majora anul acesta cheltuielile cu investiţiile până la 5,5 miliarde de lei, adică de peste două ori şi jumătate mai mult faţă de 2014. De altfel, în 2014 guvernul a apăsat în general pedala de frână pe investiţii, în contextul în care a urmărit un deficit bugetar cât mai mic. În acest context, CNADNR a avut anul trecut cheltuieli cu investiţiile de doar 2 miliarde de lei, adică la jumătate faţă de 2013.
CNADNR nu a răspuns până la închiderea ediţiei la solicitarea ZF privind motivul pentru care nu realizează în regie proprie lucrări de construcţie sau de reabilitare, dar şi motivul pentru care a redus anul trecut drastic cheltuielile pentru investiţii.
La CNADNR un angajat din şase este „şef“
CNADNR avea la finalul lunii iulie a anului trecut aproape 1.100 de persoane aflate în funcţii de conducere, potrivit datelor transmise anterior de compania de drumuri la solicitarea ZF. Cu alte cuvinte, circa unu din şase angajaţi ai CNADNR făcea parte din personalul de conducere, care include directori regionali, şefi de departamente, şefi compartimente, şefi de birouri sau directori adjuncţi. Din cei circa 6.000 de salariaţi ai companiei de drumuri, puţin peste 2.700 erau muncitori.
Peste 800 de angajaţi ai CNADNR erau la mijlocul anului trecut specialişti cu studii medii, printre care controlori de trafic, casieri de taxare, laboranţi, tehnicieni, contabili, maiştri sau arhivari. De asemenea, compania de drumuri mai avea peste 500 de ingineri, 430 de economişti şi 140 de consilieri juridici. Salariul mediu brut lunar al angajaţilor CNADNR în prima jumătate a anului trecut a fost de 2.603 lei.