Eveniment

Cod verde pentru 100 de proiecte de aproximativ 10 miliarde de euro cu fonduri de la UE

Cod verde pentru 100 de proiecte de aproximativ 10 miliarde de euro cu fonduri de la UE

Cod verde pentru 100 de proiecte de aproximativ 10 miliarde de euro cu fonduri de la UE

Autor: Andreea Mioara Neferu

03.11.2011, 00:07 1813

Ministerul Afacerilor Europene a publicat pe site-ul propriu o listă cu 60 de proiecte, cu o valoare totală de 7,2 mld. euro, din care reiese că peste 90% din acestea, echivalentul a 6,6 mld. euro, sunt proiecte de mediu şi de transport. Majoritatea au un stadiu de execuţie de 0-10%, dar ar trebui terminate în perioada 2012-2015. Includerea a 100 de proiecte ar împinge valoarea totală a acestora la peste 10 mld. euro, potrivit estimărilor ZF pe baza valorii medii a unui proiect.

Lista cu cele 60 de proiecte fusese anunţată de premierul Emil Boc şi confirmată de ministrul afacerilor euro­pene Leonard Orban, cel în sarcina căruia cade obligaţia de a cheltui cele 18 miliarde de euro încă nefo­losite de la UE. Emil Boc: "Lista va fi postată pe site-ul guvernului astfel încât orice cetăţean al României să poată monitoriza modul în care se implementează un proiect european concret. Fiecare în comunitatea unde trăieşte să poată să urmărească graficul de imple­mentare şi dacă se realizează la timp".

Totuşi lista celor 60 de proiecte cuprinde o serie de investiţii care însu­mate înseamnă peste 7 miliarde de euro (din care 4,7 miliarde de euro repre­zintă finanţare de la Uniunea Europeană), dar nu toate sunt proiecte care pot fi identificate în mod concret.

Cum poate identifica concret, pe teren, "orice cetăţean al României", cum dă asigurări şeful guvernului, un proiect de tipul: "Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Ilfov"? Ministrul Leonard Orban explică că s-a ales soluţia de a prezenta în unele cazuri situaţia pe judeţe (lista cuprinde şi situaţii punc­tuale cu in­ves­tiţii într-o sin­gură localitate) pen­tru a simplifica ra­por­tările, adău­gând însă că oricând aceste proiecte pot fi urmărite şi actua­li­zate cu prioritate, la această listă urmând să fie adăugate încă 100 de proiecte după ce ea a fost completată aseară cu până la 100 de obiective de investiţii.

Judeţele care vor primi cei mai mulţi bani pentru proiectele finanţate de stat alături de Uniunea Europeană sunt Cluj (337,4 milioane de euro pentru canalizare şi managementul integrat al deşeurilor), Sibiu (212,5 milioane de euro pentru canalizare şi managementul integrat al deşeurilor), Iaşi (202,9 milioane de euro pentru canalizare şi termoficare), Constanţa (192,3 milioane de euro pentru canalizare) şi Braşov (189,3 milioane de euro pentru canalizare), potrivit unor calcule ale ZF pe baza listei de proiecte.

"Realizarea canalizării în România are o importanţă majoră, dar trebuie să ne gândim nu numai la acest aspect, ci şi la staţiile de epurare. România se află într-o situaţie foarte proastă în comparaţie cu alte state din Europa în ceea ce priveşte tratarea apelor uzate. Probleme mari sunt în oraşele mari", a declarat Adriana Iftime, secretar general al Patronatului Societăţilor din Construcţii. Iftime a lucrat în anii '90 în cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, în perioada în care s-au iniţiat primele programe de alimentare cu apă şi canalizare a satelor.

Pe lista de proiecte publicată de Ministerul Afa­ce­rilor Europene se află şi câteva şantiere de autostrăzi, cu o valoare cumulată de peste 2 miliarde de euro, printre care Cernavodă-Constanţa, Arad Ti­mi­şoara, centura Constanţei, Orăştie-Sibiu şi Nădlac-Arad. De asemenea, şi reabilitările a trei drumuri naţionale, cu o valoare de 490 de milioane de euro, se află pe lista de 60 de proiecte.

"E greu de stabilit ce este mai important, proiectele de mediu sau cele de transport. Lucrările de mediu sunt importante pentru calitatea vieţii noastre, iar dacă nu avem infrastructură, suntem o ţară izolată", mai spune Iftime.

România are nevoie de încă 122 de ani pentru ca întreaga populaţie să fie conectată la sistemele de canalizare, potrivit calculelor ZF, care iau în considerare faptul că circa 9,4 milioane de români aveau la finalul anului trecut locuinţele conectate la reţeaua de canalizare, în creştere cu doar 103.000 faţă de anul anterior, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Cu alte cuvinte, 43,7% dintre români au acces în prezent la reţelele de canalizare.

România rămâne în urma altor state din Europa Centrală şi de Est, unde ponderea conectării la sistemele de canalizare ajunge chiar şi la 78%, aşa cum se întâmplă în cazul Cehiei, sau la 60% în cazul Ungariei, potrivit agregatorului de informaţii privind reţelele de apă potabilă Global Water Intelligence.

AFACERI DE LA ZERO