La insistenţele economiştilor, politicienii vor adopta un nou Cod fiscal mai puţin agresiv, dar partidele nu au decât proiecţii care încep „cu se pare că“ atunci când vine vorba despre efectul asupra economiei şi a deficitului al aplicării acestuia.
În urma deciziei de ieri a partidelor parlamentare, supraacciza de 7 eurocenţi la carburant rămâne în vigoare în 2016, iar TVA va fi redus la 19% din 2017. Celelalte măsuri din cod rămân în picioare, iar majorarea salariilor bugetarilor va face obiectul unor negocieri separate între partide.
În replică, economiştii spun că renunţarea la unele dintre reducerile fiscale este de aplaudat, dar efectul „economiilor“ este anulat de majorările salariale anunţate, iar deficitul bugetar este în pericol să se apropie de un ameţitor 5% în 2015, ceea ce ar fi un dezastru pentru România. „Orice reconsiderare a măsurilor foarte agresive din Codul fiscal aprobat iniţial este una bine-venită. Faţă de măsurile prevăzute initial în Codul fiscal aprobat de către Parlament, măsurile care par a se amâna pentru 2017, ar aduce o economie la impactul de runda 1 pentru anul 2016 de circa 5,4 mld RON (circa 0,7% din PIB), diminuând astfel impactul de runda 1 de la 2,3% din PIB la circa 1,6% din PIB. Cu toate acestea, magnitudinea impactului de runda 1 al Codului fiscal rămâne foarte ridicată. Însă, deciziile recente de creştere a salariilor pentru anumite categorii sociale din sectorul bugetar şi materializarea promisiunilor de creştere a salariilor pentru tot sistemul bugetar în 2016 anulează aceste economii“, spune Ionuţ Dumitru.
Suntem, practic, adaugă el, în acelaşi punct din care am plecat: „deficitul bugetar pentru 2016 se poate apropia de 4,5 - 5% din PIB în situaţia aplicării Codului fiscal (chiar cu amendamentele în discuţie) şi a majorării salariilor în sectorul bugetar. Aş spune că cifrele enorme de creştere a salariilor în sectorul bugetar care s-au avansat recent sunt cel puţin la fel de periculoase pentru sustenabilitatea finanţelor publice precum aplicarea unei relaxării foarte agresive de taxe pe consum dată fiind faza ciclului economic în care ne aflăm“.
Potrivit economistului-şef al Raiffaisen Bank, un astfel de derapaj bugetar nu poate rămâne netaxat de către pieţele financiare şi de către agenţiile de rating, mai ales într-un mediu internaţional marcat de incertitudini mari (în special normalizarea ratelor de dobândă în SUA, evoluţiile economice din China şi situaţia Greciei).
Cum s-au raportat politicienii la obiecţiile economiştilor? Care le sunt calculele? Dacă BNR „va schimba foaia“ în privinţa politicii monetare, în sensul de creştere a dobânzii – cheie ca urmare a aplicării Codului fiscal, ceea ce va antrena majorarea dobânzilor la lei? „BNR are o altă abordare. E posibil să o facă. Orice modificare fiscală poate schimba socotelile la Banca Naţională“, spune Eugen Nicolăescu, fost ministru liberal al sănătăţii, care a „negociat“ din partea PNL acordul politic între partide referitor la aplicarea Codului fiscal.
Dacă o face, „asta e!“ lasă să se înţeleagă le, dar adaugă: „Noi credem că economia se va comporta mai bine decât se anticipează, dovadă că reducerea CAS cu cinci puncte a adus un gol la buget de doar 3,5 miliarde de lei, faţă de 5 miliarde de lei cât se anticipa, iar TVA redus la alimente a avut, în luna iunie, un impact bugetar mai mic decât se anticipa“, spune Nicolăescu. El nu prezinte cifre limpezi în privinţa aşa numitului efect de rundă a doua (veniturile la buget ca urmare a relaxării fiscale“), dar spune că deficitul bugetar va fi de 2,2% din PIB în 2016, ca urmare a aplicării măsurilor de relaxare.
În urma negocierilor de ieri acciza specială la carburant, care a adus bugetului într-un an de aplicate 2,8 miliarde de lei rămâne în vigoare şi în 2016 şi va fi eliminată din 2017. TVA-ul va fi redus în 2016 la 20% şi nu la 19%, urmând ca un procent să mai fie tăiat în 2017. Impactul ar putea fi de 2 miliarde de lei, având în vedere că anul trecut, la un TVA de 24%, veniturile la buget au fost de 51 de miliarde de lei. Restul măsurilor rămân în vigoare.
În urma decizilor de ieri, deficitul bugetar va scădea în 2016 la aproximativ 2%, spune ministrul finanţelor (2,2% spune Eugen Nicolăescu). Este o diferenţă în minus de 0,5 - 0,6% din PIB faţă de estimările guvernului, după prima aprobare în Parlament a Codului fiscal. Însă nu va exista oricum o încadrare în ţinta de deficit bugatar de 1,2% din PIB, convenită în trecut cu Comisia Europeană, mai arată el.
