Un Brexit dur ar avea efecte secundare semnificative prin intermediul partenerilor comerciali ai României, care au un volum de business considerabil cu Marea Britanie, a cincea sau a şasea cea mai mare destinaţie de export atât pentru România, cât şi pentru principalii parteneri, arată Colliers.
Conform estimărilor companiei de consultanţă imobiliară, stocul de spaţii industriale moderne încă poate să aibă un ritm de dezvoltare foarte accelerat în următorii trei ani (până în 2023).
Exporturile de bunuri din România în Marea Britanie sunt cu aproape două treimi mai mari în ceea ce priveşte valoarea absolută decât exporturile de servicii, dar acestea din urmă au o valoare mai mare încorporată, deoarece UK generează aproximativ 12% din cererea externă pentru servicii IT interne, de exemplu.
Strict din partea mărfurilor, Marea Britanie este o destinaţie majoră pentru diverse sectoare de producţie (inclusiv industria auto), sectorul textil şi agricultură. Aproximativ 9% din exporturile de maşini din România se îndreaptă către Marea Britanie, cu o cerere puternică pentru export venind şi din partea segmentului de piese auto; în segmentul de îmbrăcăminte pentru femei, Marea Britanie atrage peste un sfert din exporturi.
„Un scenariu negativ impus de Brexit ar putea avea un impact semnificativ pe termen scurt, dar ar duce, de asemenea, la efecte de durată mai lungă, deoarece lanţurile globale de producţie s-au integrat şi mai puternic în ultimii ani, iar cei mai mari parteneri de export ai României interacţionează puternic cu Marea Britanie. Pe termen mai lung, este destul de dificil să spunem cum se vor rezolva lucrurile, deşi salariile relativ mici ale României, diferenţa sănătoasă dintre productivitate şi costurile forţei de muncă şi conectarea bună la pieţele din vestul Europei ar fi avantaje serioase”, a precizat Laurenţiu Duică, Partner, Head of Industrial Agency în cadrul Colliers.
Cererea de spaţii industriale şi logistice a crescut cu aproximativ 40% în primele trei trimestre ale anului 2019, la 306.300 mp, dar această cifră este cu aproape 27% mai mică faţă de aceeaşi perioadă din 2017. Anul 2019 arată în continuare solid per total (inclusiv trimestrul IV).
Industria internă se contractă deja pe fondul cererii externe slăbite, cu indicatori mai puţin favorabili în cazul principalilor parteneri comerciali ai României (în special Germania). Unul dintre elementele de bază ale industriei României - sectorul său auto, este probabil să simtă impactul tendinţelor globale, sectorul producţiei auto urmând să-şi vadă primul declin într-un deceniu.
Consumul privat rămâne destul de decent în România pe fondul creşterii salariale cu două cifre de la an la an, ceea ce înseamnă că nevoia de spaţii industriale şi logistice alocate sectorului de retail aflat în plină dezvoltare în România ar trebui să rămână un motor de creştere în 2020; la fel se va întâmpla şi cu extinderea comerţului electronic, care se dezvoltă destul de rapid alături de operaţiunile tradiţionale fizice.
Stocul industrial şi logistic va creşte considerabil în următorii trei ani (până în 2023), dacă proiectele de infrastructură încep să devină vizibile şi politicile fiscale nu vor experimenta modificări majore concepute pentru a descuraja investiţiile în acest segment.
