♦ Cu mulţi ani în urmă, Leonard Orban, la vremea aceea secretar de stat în Ministerul Afacerilor Europene, mi-a spus: Generaţia noastră va ieşi la pensie la 70 de ani ♦ Orban a ieşit la pensie, “anticipat”, în vara trecută, la 60 de ani, pentru că preşedintele Klaus Iohannis l-a dat afară din poziţia de consilier prezidenţial, după ce s-a certat cu fratele său, fostul şef al PNL, Ludovic Orban.
Lipsa banilor la buget a readus în discuţie, în plan politic, din zona liberală, majorarea vârstei de pensionare de la 65 de ani la bărbaţi şi 63 de ani la femei, la 70 de ani. Economiştii spun însă că aceasta nu este o soluţie decât în măsura în care decizia este luată de cel în cauză. Altminteri spus: merge să lucrezi până la 70 de ani şi chiar după, dar nu obligatoriu.
Mugur Isărescu, pensionar, conduce, la 72 de ani, Banca Naţională a României, fără probleme. Joe Biden are 79 de ani şi conduce cea mai puternică ţară din lume, SUA. Donald Trump, fostul preşedinte american, are 75 de ani, dar visează la al doilea mandat. Dacă l-ar câştiga, l-ar sfârşi la 83 de ani. Deci se poate.
Sunt oameni care rămân activi în plan public până la moarte, poeţii scriu poezii până sunt duşi la groapă, dar nu-i poţi cere unui gropar să sape gropi la 70 de ani, pentru că nu-l mai ţin şalele.
„Da, este posibilă o vârstă de pensionare la 70 de ani, nu e aceasta o problemă. Dar trebuie făcută o distincţie între mediul public şi cel privat. În mediul privat, dacă angajatul este valoros şi vrea să rămână în companie după 65 de ani, angajatorul poate decidă să-l menţină, pentru că nimeni cu mintea pricepută nu renunţă la oamenii valoroşi. La stat, însă, cine decide? Îl ţii acolo, fie că-i bun, fie că-I rău?”, comentează Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.
Cei care contestă majorarea vârstei de pensionare vorbesc de “speranţa de viaţă” care, în România, este de 74,2 ani, faţă 81,3 ani media UE. O diferenţă de 7,1 ani. Scoţi omul la pensie ca să mai trăiască apoi doi ani? Doar că nu aşa trebuie socotit, spune Dumitru. Diferenţa aici este mare pentru că, în România, mor mulţi copii la naştere sau la vârste mici. Dacă vorbim de pensii, trebuie văzută speranţa de viaţă la 65 de ani, vârsta standard de pensionare pentru bărbaţi, în România, şi, în câţiva ani, şi pentru femei (în majoritatea ţărilor UE aceasta este vârsta standard de pensionare). Astfel, speranţa de viaţă după 65 de ani este în România de 15,7 ani, iar media UE de 20,2 ani, deci o diferenţă de 4,5 ani.
„Este limpede că sistemul public de pensii nu este sustenabil, de aici ideea majorării vârstei de pensionare. Iar cei care contribuie vor lua o pensie între 40-45% din ultimul salariu. Dar este nesustenabil şi pentru că sunt prea multe pensii anticipate, prea multe pensii speciale, prea multe excepţii”, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România.
Nu este bună o majorare a vârstei de pensionare, spune el, pentru că cei care contribuie, în medie, la sistem, cam 40 de ani vor contribui 45 de ani, dar nu vor primi mai mulţi bani decât media ultimului salariu, adică 40%. Aşadar, contribui la stat cu cinci ani în plus, dar nu primeşti nimic în schimb.
În România, contribuţia de-o viaţă la sistemul de pensii este mai mare decât primeşte un om de-a lungul vieţii lui de pensionar, spune Ionuţ Dumitru.
