Eveniment

Comentariu Iulian Anghel, ZF: În absenţa fondurilor UE, „căpşunarii“ rămân între cei mai mari „investitori străini” în economia României

Comentariu Iulian Anghel, ZF: În absenţa fondurilor UE, „căpşunarii“ rămân între cei mai mari „investitori străini” în economia României

Autor: Iulian Anghel

30.10.2018, 00:06 191
Cum subvenţiile agricole au fost deja acordate aproape în întregime, spre finalul anului se va dovedi că românii plecaţi la lucru în străinătate sunt şi cei care trimit cei mai mulţi bani în ţară, în vreme ce fondurile strucuturale acordate de UE României sunt aproape complet neglijate.

Potrivit datelor BNR, deficitul de cont curent (diferenţa dintre intrările şi ieşirile de valută) a fost în primele opt luni din an de 5,8 miliarde de euro şi între cei care păstrează, cumva, echilibrul, sunt românii care continuă să trimită bani în ţară. Balanţa „veniturilor secundare“, unde sunt con­semnate, între altele, şi remiterile, rămâne pozitivă, plus 1,4 miliarde de euro.

Absorbţia fondurilor structurale europene, la cinci ani de la debutul exerciţiului financiar 2014-2020 este, în continuare, modestă. Din cele 22,5 miliarde de euro, fonduri structurale şi de coeziune acordate României în acest exerciţiu financiar, absorbţia efectivă este de 1,4 miliarde de euro, adică 6,5% din totalul sumei.

„Politica de coeziune este, de fapt, garanţia creşterii calităţii vieţii pentru cetăţenii europeni. Iar rezultatele sunt vizibile şi în România. De la aderarea la UE, în urmă cu 10 ani, România a avut alocate peste 45 miliarde de euro de la UE, pentru propria dezvoltare“, spune Corina Creţu, co­misarul european pentru dezvoltare regională.

Astăzi şi mâine Creţu va fi, alături de comi­sarul european pentru buget Günther Oettinger, la Bucureşti, la o conferinţă privind „politica de coeziune“ a UE. Vor veni acolo şi premierul Viorica Dăncilă şi preşedintele PSD Liviu Dragnea. În ultima vreme, relaţiile comisarului Creţu cu guvernul de la Bucureşti şi cu PSD s-au răcit considerabil şi este greu de spus dacă acest lucru este cauzat de ambiţiile politice ale Corinei Creţu sau de neînţelegerile asupra politicii de absorbţie. O discuţie ciudată a izbucnit săptămâna trecută între Darius Vâlcov, consilierul premierului, şi comisarul european. Vâlcov a susţinut că România nu are nevoie de cele 150 de milioane de euro pe care UE le-a alocat României pentru spitalele regionale, în vreme ce comisarul a amintit că aceste sume au fost cerute chiar de Liviu Dragnea, în vremea în care acesta era ministrul al dezvoltării.

Vineri, disputa a căpătat un sens nou. Liviu Dragnea a declarat, citat de Mediafax, că Traian Băsescu şi Victor Ponta o pot pune premier pe Corina Creţu atunci când vor ajunge în PSD – cei doi avansaseră această idee.

„Să o pună ei când or să fie în PSD. Ideea că oameni din afara PSD-ului spun PSD-ului care ar fi o variantă bună de premier este o idee pe care eu nu o accept. Asta înseamnă că PSD-ul o susţine în continuare pe Viorica Dăncilă, neavând niciun motiv să nu o facem.“

Întrebat dacă l-a deranjat ceea ce a spus Corina Creţu despre faptul că România nu atrage suficiente fonduri europene şi nu trimite suficiente proiecte de finanţare la Bruxelles, Dragnea a răspuns că se abţine cu greu de la un comentariu.

„Mă abţin. Cu greu, dar mă abţin să comentez“, a spus liderul PSD, potrivit Mediafax. Azi, cei doi se vor afla faţă în faţă.

„Intervenţia mea în cadrul acestei conferinţe se va concentra pe beneficiile politicii de coeziune, care nu sunt nici abstracte şi nici de natură birocratică. Politica de coeziune a Uniunii Europene creează locuri de muncă, generează oportunităţi de dezvoltare economică şi socială, asigură accesul la servicii de educaţie şi sănătate mai bune, contribuie la promovarea incluziunii sociale şi la sprijinirea comunităţilor margi­nalizate, şi nu în ultimul rând susţine dezvoltarea reţelelor feroviare şi rutiere. Politica de coeziune este, de fapt, garanţia creşterii calităţii vieţii pentru cetăţenii europeni. Iar rezultatele sunt vizibile şi în România. De la aderarea la UE, în urmă cu 10 ani, România a avut alocate peste 45 miliarde de euro de la UE, pentru propria dezvoltare“, a declarat comisarul la Bruxelles.

Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, în exerciţiul financiat 2007-2020 România a avut un sold pozitiv, în relaţia cu UE de 32 de miliarde de euro. În exerciţiul financiar curent, România are alocate în jur de 40 de miliarde de euro. Din aceşti bani, a luat 11,5 miliarde de euro, dar aproape cinci miliarde de euro reprezintă plăţi directe în agricultură. Fondurile structurale efectiv absorbite nu înseamnă decât 6,5% din suma de 22,5 miliarde de euro alocată.

Prin urmare, echilibrul contului curent este spijinit de românii din străinătate care au trimis în ţară, în primele opt luni din an, 2,3 miliarde de euro, la concureţă cu investiţiile străine directe de 2,5 mld. euro (participaţii la capital).

AFACERI DE LA ZERO