• Leu / EUR4.7612
  • Leu / GBP5.3976
  • Leu / USD4.2560
Eveniment

Comisia Europeană cere „măsuri compensatorii“, în contrapartidă la programul de relaxare fiscală

Comisia Europeană cere „măsuri compensatorii“, în contrapartidă la programul de relaxare fiscală

Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti: Ne dorim foarte mult ca progresele României să poată să fie menţinute şi în niciun caz nu ne dorim să vedem paşi înapoi

Autor: Iulian Anghel

19 mai 2015 590

Comisia Europeană cere guvernului de la Bucureşti să ia măsuri compensatorii astfel încât să aibă siguranţa că România se menţine în limitele convenite ale disciplinei fiscale şi bugetare şi după intrarea în vigoare a programului de relaxare fiscală iniţiat de guvern.

„România a în­re­gistrat progrese considerabile, dar ne dorim foarte mult ca aceste progrese şi rezultatul la care s-a ajuns, stabilitatea macroeconomică, să poată să fie menţinute şi în niciun caz nu ne dorim să vedem paşi înapoi. E de înţeles că s-au luat anumite măsuri de relaxare fiscală, înţelegem în totalitate raţiunile care au stat la baza acestor măsuri, dar vrem să ne asigurăm că sunt luate şi măsurile compensatorii, astfel încât România să păstreze aceste fundamente macroeconomice care o plasează în momentul de faţă printre statele membre cele mai stabile şi mai disciplinate bugetar şi fiscal din UE“, a declarat ieri, potrivit Mediafax, Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, în cadrul evenimentului de lansare oficială a recomandărilor Comisiei Europene pentru România în 2015.

Observaţiile reprezentantului Comisiei Europene vin în contextul în care prognozele de primăvară ale Comisiei Europene susţin că România se va menţine în 2016 în limita unui deficit bugetar de 1,6% din PIB, dar anul viitor deficitul va exploda la 3,5% din PIB, ca urmare a programului de relaxare fiscală, în primul rând a reducerii TVA, ca nivel general, de la 24% la 20% de la 1 ianuarie 2016.

În cadrul setului de recomandări pe care Comisia Europeană le face anual pentru fiecare stat membru, României i s-a recomandat să se menţină în 2015 în limita unui deficit structural de 1,25% din PIB şi să reintre în 2016 în limita deficitului structural de 1% din PIB, ceea ce antrenează, în mod automat, un deficit bugetar mai mic. Dar guvernul mizează pe încasări mai bune ca urmare a unei creşteri economice ce s-ar putea apropia de 4% în 2015. De asemenea, consumul este pe o pantă ascendentă, iar la T1 bugetul este pe excedent.

Premierul Ponta a spus săptămâna trecută că România se va încadra în ţinta de deficit pentru că rigorile vor fi mai mari, însă Comisia cere, după cum a spus ieri Angela Filote, „o doză mare de precauţie“.

Recomandările, deşi nu impun o conduită anume, insistă pe rigorile de deficit, ceea ce obligă automat la redimensionarea unor cheltuieli, în condiţile în care veniturile bugetului ar putea scădea pentru o perioadă ca urmare a reducerii fiscalităţii – este vorba de aproximativ 12 miliarde de lei, un gol de venituri estimate de guvern din reducerea TVA în 2016 care ar urma însă să fie, în bună măsură, acoperit din veniturile bugetare rezultate ca urmare a majorării consumului.

Ministrul finanţelor Eugen Teodorovici a insistat şi el săptămâna trecută că România trebuie să-şi reducă fiscalitatea pentru a impulsiona creşterea economică. România nu poate să nu aplice astfel de măsuri, întrucât este o ţară care are nevoie de foarte multe investiţii, a întărit ministrul.

De mai multe ori oficiali ai guvernului s-au plâns că deficitul convenit cu Bruxel­les-ul în cadrul planurilor de rigoare bugetară este prea constrângător pentru România.

Comisia Europeană recomandă însă României să-şi limiteze devierea de la obiectivul fiscal pe termen mediu (MTO) în 2015 la maximum 0,25% din PIB (adică să aibă 1,25% din PIB deficit structural) şi să se întoarcă la ţinta propusă de 1% din PIB în 2016.

România a solicitat Comisiei o abatere temporară de 0,5% din PIB de la traiectoria de ajustare necesară atingerii MTO. Însă, în negocierile cu FMI şi Comisia Europeană pe bugetul pe 2015, acceptase să încadreze într-un deficit pe cash de 1,8% din PIB şi un deficit de 1,2% din PIB pe ESA. Această obligaţie era în concordanţă cu îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO) de 1% din PIB deficit structural, având în vedere că are o datorie publică de sub 60% din PIB. Programul de convergenţă aprobat de guvern în această primăvară prevede însă o ţintă de deficit bugetar de 1,45% din PIB în termeni ESA şi o ţintă de deficit structural de 1,25% din PIB, ceea ce înseamnă o abatere de 0,25% din PIB de la ţintă. Comisia a recomandat României să limiteze devierea de la MTO în 2015 la acest 0,25% din PIB şi să se întoarcă la ţinta propusă în 2016 (1% din PIB deficit structural).

Pentru atingerea obiectivului de deficit, Comisia recomandă României să întărească controalele pentru depistarea muncii la negru, să continue egalizarea vârstei de pensionare, să ia măsuri pentru angajarea tinerilor şi a şomerilor, dar şi să introducă un venit minim la angajare.

 

Recomandările Comisiei Europene pentru România

+ Să fie luate măsuri pentru a finaliza programul de asistenţă financiară cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială.

+ Să limiteze abaterea de la obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) din 2015 la maximum 0,25% din PIB (cu alte cuvinte să aibă un deficit structural maximum 1,25% din PIB), iar în 2016 să revină la obiectivul pe termen mediu (1% din PIB deficit structural).

+ Să pună în aplicare o strategie cuprinzătoare de respectare a obligaţiilor fiscale.

+ Să consolideze sistemele de control pentru a combate munca nedeclarată.

+ Să continue procesul de egalizare a vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei.

+ Să consolideze măsurile privind piaţa forţei de muncă, în special în cazul tinerilor neînregistraţi şi al şomerilor pe termen lung.

+ Să se asigure că Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă dispune de personalul adecvat şi să stabilească, în consultare cu partenerii sociali, orientări clare privind stabilirea transparentă a salariului minim.

+ Să introducă venitul minim de inserţie, să crească oferta şi calitatea serviciilor de educaţie şi îngrijire a copiilor preşcolari, în special în cazul romilor, şi să adopte strategia natională pentru reducerea părăsirii timpurii a şcolii.

+ Să continue Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020.

+ Să adopte legea privind reformarea guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7612
Diferență: 0,0231
Ieri: 4.7601
Azi: 4.2560
Diferență: -0,4561
Ieri: 4.2755
Azi: 5.3976
Diferență: -0,1073
Ieri: 5.4034
Azi: 4.2429
Diferență: 0,1558
Ieri: 4.2363