Noul guvern al PNL are în faţă sfidări, dar nu dezastrul. Lipsa de susţinere parlamentară, o situaţie a bugetelor publice complicată, o presiune ce vine din partea Comisiei Europene în privinţa deficitelor în creştere şi, desigur, alegerile locale şi parlamentare din 2020. Dar nu duce niciun mort la groapă, ci doar trebuie să facă faţă unei situaţii complicate.
„Nu va fi niciun dezastru. Optimismul este cel care îi îndeamnă pe oameni să cheltuiască. Cheltuind, ei ridică economia, dar majorează deficitele, pentru că excesul de cerere nu poate fi acoperit de oferta internă. Este o situaţie complicată. Deficitul de cont curent va atinge, probabil, în acest an 5% din PIB – o cotă de atenţie. Deficitul bugetar va ajunge, probabil, în acest an spre 4% din PIB. Sunt deficite ce pot fi susţinute în vremuri calme. Dar dacă situaţia externă se înrăutăţeşte, dacă apare vreo criză, atunci va fi foarte rău“, spune Adrian Codîrlaşu, preşedintele Chartered Financial Analyst Romania (CFA România). Într-o analiză periodică publicată miercuri, Comisia Europeană anticipează pentru 2019 în România un deficit bugetar de 3,5% din PIB în 2019 şi susţine că, fără măsuri de reducere a cheltuielilor, deficitul va ajunge la 4,7% din PIB anul viitor.
Majorarea salariilor şi a pensiilor peste puterea de încasare a veniturilor a pus bugetul public într-o situaţie grea.
Deficitul nu poate fi redus decât pe două căi: ori reduci cheltuielile, ori creşti veniturile. Cum va arăta bugetul pentru 2020, având în vedere constrângerile amintite?
„Pentru anul acesta, din datele macro pe care le-am analizat, deficitul va ajunge la 3,6 - 3,7% din PIB, fără a pune la socoteală majorara pensiilor (efect bugetar în ultimele trei luni din an este de 8 mld. lei – n.red.). Ideea este: unde ajungem cu deficitul la final de an? Pentru că «efectul de bază» va cântări greu“, comentează economistul Laurian Lungu.
Comisia Europeană cere României să se întoarcă în zona de siguranţă a MTO (obiectivul pe termen scurt) – adoptat ca lege a Uniunii - care cere statelor membre ale UE să-şi limiteze deficitul structural la 0,5% din PIB, pentru ţările cu o datorie publică de peste 60% din PIB şi la 1% din PIB pentru cele aflate sub acest prag (cazul României). Însă sunt patru ani de când România încalcă această regulă, iar deficitul structural va fi anul acesta de 4% din PIB, probabil. Abaterea este, cel puţin pe hârtie, sever amendată pentru ţările membre ale zonei euro, dar România nefiind membru al clubului, nu poate fi sancţionată. Poate fi sancţionată doar dacă depăşeşte deficitul fiscal de 3% din PIB, şi aici este jocul.
Comisia Europeană „recomandă“ de câţiva ani întoarcerea fiului pierdut la normele de prudenţă ce i-au fost puse în faţă când era mic. Dar una este litera legii şi alta mirosul de tămâie din cimitir.
„Dacă am aplica recomandările Comisiei, ad-litteram, aceasta nu s-ar putea închipui fără creşterea taxelor“, comentează Laurian Lungu. Comisia a cerut în trecut o ajustare a deficitului cu 0,75% din PIB şi a mai adăugat 0,25% în ultima recomandate.
„Nu ai cum să reduci cheltuielile cu 1% din PIB, dintr-odată. Noi ne confruntăm acum cu o reducere a creşterii economice. Cheltuielile sunt obligatorii – sunt pensii şi salarii de plătit, care înghit deja peste 80% din veniturile fiscale ale bugetului“, comentează Lungu.
Problema nu este gravă azi, dar mult prea marea linişte de acum se va transforma într-o mare nelinişte viitoare, susţine Adrian Codîrlaşu: „Încă doi-trei ani cu deficite de 3-4-5% din PIB vor duce datoria publică la peste 40% din PIB, ceea ce va pune România pe radarul ţărilor cu probleme. Ceea ce face noi este să transferăm povara de azi anilor ce vin“.
Adrian Codîrlaşu (CFA Romania): Deficitul de cont curent va atinge, probabil, în acest an 5% din PIB – o cotă de atenţie. Deficitul bugetar va ajunge, probabil, în acest an spre 4% din PIB. Sunt deficite ce pot fi susţinute în vremuri calme. Dar dacă situaţia externă se înrăutăţeşte, dacă apare vreo criză, atunci va fi foarte rău
