Creşterea eventuală a salariilor trebuie să fie însoţită de preocupări privind măsuri posibile de finanţare şi nu este exclus ca pieţele să pună sub semnul întrebării angajamentul României în privinţa politicii fiscale sănătoase şi să apară presiuni suplimentare la finanţare, consideră Nicolae Idu, şeful reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti.
"Semnele recente referitoare la creşterea planificată a salariilor din sectorul public trebuie însoţite de preocupări privind măsurile posibile de finanţare sustenabilă. Nu este exclus ca pieţele să pună sub semnul întrebării angajamentul României în ceea ce priveşte politica fiscală sănătoasă şi s-ar putea produce presiuni suplimentare într-un moment în care nevoile de finanţare sunt substanţiale", a declarat Idu.
Economist Corporate Network, entitate afiliată prestigioasei publicaţii The Economist, consideră că economia României rămâne vulnerabilă la evoluţiile din zona euro, iar atingerea ţintei de deficit bugetar va fi posibilă prin îngheţarea salariilor şi a pensiilor, nefiind spaţiu fiscal pentru reducerea CAS şi a TVA.
"Primul trimestru din 2012 a fost dificil pentru mediul de afaceri în condiţiile în care cererea externă şi încrederea au scăzut. Iar iarna grea nu a ajutat. Guvernul îşi propune să reducă deficitul bugetar de la 4,35% în 2011 la 1,9%- 2,1% din PIB în 2012. Aceasta va implica îngheţarea salariilor şi a pensiilor în sectorul public şi nu va lăsa spaţiu pentru diminuarea TVA sau a contribuţiilor sociale, pe care companiile le solicită", se arată într-un raport privind România.
Pentru acest an Economist Corporate Network estimează o creştere economică de doar 1% în România.
Cât de sustenabilă este majorarea salariilor
Impactul bugetar pentru creşterea salariilor cu 16% din iunie va fi de 2 miliarde de lei pentru bugetul pe 2012, iar reducerea CAS cu cinci puncte procentuale va avea un impact de circa 2,3 miliarde de lei, potrivit calculelor Ministerului Finanţelor.
Însă măsurile trebuie să fie sustenabile şi în următorii ani. Pe un an întreg impactul combinat al celor două măsuri ajunge la circa 9 mld. de lei, o sumă deloc neglijabilă reprezentând 1,5% din PIB.
Problema este că în România gradul de colectare a veniturilor este redus, de 33% din PIB comparativ cu un nivel mediu al veniturilor bugetare în Uniunea Europeană de 40% din PIB. Iar guvernele care s-au perindat în ultimii ani nu au reuşit să aducă mai multe venituri la buget.
În 2012 deficitul bugetar trebuie înjumătăţit, la 1,9% din PIB (pe metodologia cash), faţă de nivelul de anul trecut de 4,35% din PIB, iar semnalele din februarie nu sunt încurajatoare. Deficitul bugetar după două luni a fost de 2,7 mld. lei, reprezentând 0,44% din PIB, nivel comparabil cu cel din primele două luni din 2011.
Majorarea salariilor bugetarilor ar fi posibilă în condiţiile înregistrării unei creşteri economice consistente care să aducă mai multe venituri la buget.
Exporturile, care au fost în ultimii ani unul dintre puţinele motoare care au ţinut economia locală pe linia de plutire, nu vor mai putea ajuta în aceeaşi măsură PIB-ul, în condiţiile încetinirii economiilor vestice, care sunt principalele pieţe de export pentru produsele româneşti. Semnalele de la Dacia, cel mai mare exportator, privind scăderea producţiei sunt îngrijorătoare.
Ce crede The Economist
Guvernul îşi propune să reducă deficitul bugetar de la 4,35% în 2011 la 1,9%- 2,1% din PIB în 2012. Aceasta va implica îngheţarea salariilor şi pensiilor în sectorul public şi nu va lăsa spaţiu pentru diminuarea TVA sau a contribuţiilor sociale, pe care companiile le solicită.
Primul trimestru din 2012 a fost dificil pentru mediul de afaceri în condiţiile în care cererea externă şi încrederea au scăzut. Iar iarna grea nu a ajutat.
Estimăm că avansul economiei va încetini în 2012 la 1%; România, ca şi restul ţărilor din Europa de Sud-Est, s-a redresat lent după criza din 2008-2009; creşterea economică de 2,5% din 2011 a fost mai bună decât media UE, dar a fost amplificată de recolta agricolă bună.
În ciuda schimbării primului-ministru şi a Guvernului în februarie, vor continua tensiunile sociale ca răspuns la măsurile de austeritate care nu pot să fie reversate.
România are resurse de energie primară semnificative şi este un producător regional important de petrol, gaze naturale şi electricitate.
Forţa de muncă este bine educată şi suficient de competitivă la nivelul costurilor, iar centrele de IT reprezintă o zonă importantă de creştere; producţia de automobile este programată să se extindă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
