Economia nu creşte din cauza lipsei de competitivitate a statelor din Uniunea Europeană (UE), a birocraţiei ridicate din unele ţări şi a lipsei de încredere a sectorului privat în viitorul economiei, consideră Jyrki Katainen, vicepreşedinte al Comisiei europene pentru locuri de muncă, creştere economică, investiţii şi competitivitate.
România a fost aleasă ca prima ţară pentru „road-show-ul“ Comisiei Europene privind planul de investiţii de 315 mld. euro anunţat de preşedintele Jean-Claude Juncker la finalul lunii noiembrie. Ieri vicepreşedintele CE, finlandezul Jyrki Katainen, a fost prezent la Bucureşti şi a susţinut o prezentare la BNR, s-a întâlnit cu premierul Victor Ponta şi a fost prezent la o dezbatere cu studenţii Academiei de Studii Economice din Bucureşti (ASE).
„Un motiv pentru care economia nu creşte este lipsa de competitivitate a statelor din Uniunea Europeană. De asemenea, birocraţia este ridicată în unele state, iar sectorul privat nu are încredere în viitorul economiei. Cine ar putea investi într-o ţară dacă nu are încredere în viitor?“, a declarat Katainen.
Investiţiile au scăzut accentuat de la începutul crizei financiare, în 2008. Reducerea investiţiilor, rezultatul neîncrederii oamenilor de afaceri şi al reducerilor cheltuielilor de către guverne, a continuat să frâneze economia zonei euro în al treilea trimestru şi a adus-o aproape de stagnare. Reducerea prognozelor economice pe toată linia pentru zona euro şi datele descurajante din punct de vedere macroeconomic privind evoluţia preţurilor indică faptul că o formă puternică de stimulare economică este inevitabilă pentru ca zona euro să nu intre în recesiune anul viitor. Iar cei mai importanţi parteneri comerciali şi investitori ai României vin din zona euro.
Europa are nevoie de creştere economică şi de locuri de muncă şi sunt necesare acţiuni importante pentru a încuraja investiţiile publice şi private, a mai spus Katainen.
Comisia Europeană a lansat un fond de 21 mld. euro, pentru proiecte strategice, despre care estimează că va genera investiţii în valoare totală de 315 mld. euro la nivel european în perioada 2015-2017. Practic, CE instituie un nou Fond European pentru Investiţii Strategice (EFSI), în parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii (BEI). Din valoarea totală a fondului de 21 mld. euro, 16 mld. euro vin de la bugetul UE, iar 5 mld. euro vin de la BEI. Efectul de multiplicare luat în calcul este de 1:15, astfel că fondul de 21 mld. euro ar genera investiţii publice şi private cu o valoare totală de 15 ori mai mare. Cele 16 mld. euro de la CE merg spre investiţii de termen lung, estimate în economia reală la 240 mld. euro până în 2017. Iar banii de la BEI merg spre întreprinderi mici şi mijlocii (IMM), care ar investi aproximativ 75 mld. euro în economia reală în acelaşi interval.
Planul Comisiei Europene are scopul de a aduce investiţiile la un nivel sustenabil, având în vedere că acestea au scăzut cu 15% în perioada 2007-2013.
În sectorul public, potrivit planului, vor fi prioritizate investiţiile strategice în infrastructură, în special reţelele în bandă largă şi cele de energie, precum şi transporturile din centrele industriale, educaţie, cercetare, energie regenerabilă şi eficienţă energetică. Pe partea privată, fondul va capitaliza IMM-urile, furnizând sume ca participaţii directe de capital şi garanţii suplimentare pentru împrumuturile pe care le iau IMM-urile.
„O piaţă internă unică prin care IMM-urile româneşti să poată vinde în Suedia“
Vicepreşedintele Comisiei Europene, finlandezul Jyrki Katainen, a spus că una dintre priorităţile Uniunii Europene este realizarea pieţei interne unice, care va ajuta „întreprinderile mici şi mijlocii să îşi vândă producţia din România până în Suedia, spre exemplu“. El a adăugat că o altă prioritate este o piaţă energetică unică, ce ar reduce costurile. „De asemenea, trebuie realizate progrese în domeniul achiziţiilor publice, astfel încât IMM-urile să poată avea acces la toate achiziţiile publice din Uniunea Europeană“, a spus Katainen.
El a adaugat că în ciuda faptului că în prezent Comisia Europeană nu are competenţe în domeniul educaţiei sau în cel social, aceasta încearcă totuşi să se asigure că există oportunităţi egale şi o piaţă liberă a muncii. „Dacă vrem să creăm o piaţă unică a muncii, trebuie să ne asigurăm că şi calitatea educaţiei este similară“, a spus Katainen.
De asemenea, el le-a recomandat studenţilor ASE să se înscrie în programele de schimb de experienţă Eramus, care le permit să studieze pe o perioadă determinată la alte facultăţi din Europa. „Trebuie să vă gândiţi la programul Erasmus. Eu am petrecut un an în Marea Britanie cu acest program şi mi-a schimbat viaţa integral. Uniunea Europeană oferă această oportunitate, vă rog folosiţi-vă de ea şi nu veţi regreta“, a spus Katainen.
Peste 53.000 de studenţi români au plecat la studii prin intermediul programului internaţional de educaţia din anul 1998 până la finalul anului trecut. Majoritatea tinerilor pleacă la studii în străinătate pentru o jumătate de an, iar valoarea burselor pe care aceştia le primesc variază între 150 şi 500 de euro pe lună, în funcţie de ţara aleasă.
Destinanţiile pentru care au optat cei mai mulţi dintre tinerii români care şi-au dorit să se pregătească în afara graniţelor de-a lungul timpului sunt Franţa, Spania şi Germania.
România se numără însă printre ţările cu cei mai puţini studenţi plecaţi la studii prin intermediul Erasmus, spaniolii, francezii, germanii şi italienii fiind naţionalităţile cu cel mai mare „apetit“ pentru studiul în străinătate.
