Eveniment

Comisia Europeană publică primele prognoze ale crizei în România: Cădere economică de 6%, deficit bugetar de 9,2% în 2020 şi de 11,4% în 2021. Economiştii sunt de părere că discrepanţele între prognozele guvernului şi cele ale instituţiilor internaţionale pot afecta credibilitatea României

Comisia Europeană publică primele prognoze ale crizei în România: Cădere economică de 6%, deficit bugetar de 9,2% în 2020 şi de 11,4% în 2021. Economiştii sunt de părere că discrepanţele între prognozele guvernului şi cele ale instituţiilor internaţionale pot afecta credibilitatea României

Mircea Coşea, economist (stânga): Comisia Europeană arată şi creşterea pe 2021, care este mai mică. Uniunea Europeană a luat în calcul la această dată lipsa unei viziuni, pentru că în momentul de faţă trebuia să avem măcar o viziune, dacă nu un plan concret de creştere şi nu de supravieţuire Laurian Lungu, economist: Din punctul meu de vedere, Comisia este mai aproape de realitate decât guvernul. Dacă ne uităm la toate instituţiile internaţionale, de la FMI la agenţiile de rating mari, toate dau contracţia economică de la -5% la -6%.

Autor: Răzvan Botea

07.05.2020, 00:07 1176

Comisia Europeană a pu­blicat azi primele date despre cum va arăta economia României după criza coronavirus. Astfel potrivit economiştilor Comisiei, economia României se va contracta cu 6% în 2020, iar deficitul bugetar va fi de 9,2% din PIB.

Economiştii sunt de părere că datele Comisiei Europene, similare cu ale altor instituţii internaţionale, sunt mai aproape de realitate decât datele guvernului. Spre comparaţie, guvernul prognozează o creştere negativă a PIB de -1,9% şi un deficit bugetar echivalent cu 6,7% din PIB.

„Când vii cu previziuni nerealiste apare şi o problemă legată de credi­bi­litate. Când ai o diferenţă atât de mare faţă de prognozele instituţiilor inter­naţionale, de 4 puncte procentuale, apare problema credibilităţii. Dacă că­derea economică va fi atât de abruptă, de -6%, ne amintim de episodul 2008-2009, când pieţele şi instituţiile spuneau una, dar guvenul spunea că nu este criză la noi“, comentează pentru ZF econo­mistul Laurian Lungu.

Comisia Europeană anticipează pentru anul 2021 o revenire a econo­miei româneşti de 4,2%, similară cu creşterea economică a României din 2019, dar când economia românească nu a plecat dintr-o criză. Deficitul bugetar se adânceşte la 11,4% din PIB în 2021, mai prognozează economiştii europeni.

Mircea Coşea, analist economic, este de părere că revenirea economică prognozată de Comisie este mică, având în vedere baza de la care se pleacă în 2020. El pune acest lucru pe seama faptului că guvernul nu a demonstrat că are un plan concret de revenire economică după criza coronvirus.

„Comisia Europeană arată şi creşterea pe 2021, care este mai mică. Uniunea Europeană a luat în calcul la această dată lipsa unei viziuni, pentru că în momentul de faţă trebuia să avem măcar o viziune, dacă nu un plan concret de creştere şi nu de supra­vieţuire“, a declarat pentru ZF Mircea Coşea.

Economia zonei euro, principalul partener comercial al României, ar urma să scadă în 2020 cu 7,75%. În 2021, PIB-ul zonei euro îşi va reveni cu 6,25%. Mircea Coşea mai spune că guvernul român mizează pe repornirea activităţii economice din zona euro însă ar trebui să ia măsuri pentru reducerea dependenţei de economiile mari europene.

„UE lucrează şi cu datele româneşti de la Prognoză şi Statistică, iar lucrul cel mai grav este că speranţa pe care o au decidenţii politici este să înceapă să lucreze Germania şi Franţa, poate ne dau şi ei nişte contracte. Dependenţa pe care o avem în momentul de faţă de aceste ţări văd că rămâne la ordinea zilei, în loc să găsim căi de eliberare de această dependenţă, aşa cum fac polonezii în momentul de faţă.“

Guvernul vede o creştere a numărului de şomeri în 2020 de mai puţin de 40.000 şi o rată a şomajului la sfârşitul anului de 3,4%. Prognoza Comisiei Europene pentru România este de o rată a şomajului de 6,5%. În acest moment în România sunt peste 1,3 milioane de şomeri, fie în şomaj tehnic, fie în şomaj clasic.

În ceea ce priveşte deficitul bugetar, Comisia Europeană a luat în calcul majorarea pensiilor cu 40% în septem­brie, un efort bugetar de 25 mld. lei numai în 2020. Mircea Coşea este de părere că în 2020 statul va putea efectua aceste plăţi, însă în 2021 vor fi probleme majore din acest punct de vedere.

„Guvernul ar trebui să fie mai atent cum se vor da banii, dar dacă se va menţine creşterea de pensii va fi o tragedie. Se vor plăti banii pe 2020, dar pe 2021 va fi un gol greu de umplut. Dacă se va da TVA fără verificări atente, dacă se dă primul venit, primul servit, poatea apărea o problemă.“

La rândul său, Laurian Lungu spune că o cădere economică mai mare decât cea prognozată de guvern va trage după ea deficitul bugetar, în condiţiile în care în acest an nu se poate discuta de majorări semnificative de taxe sau de optimizarea cheltuielilor bugetare.

„Mie îmi pare clar că previziunea curentă a guvernului este foarte optimistă. Dacă ai o contracţie mai mare decât este prevăzută, înseamnă că deficitul bugetar va creşte şi mai mult. Fie va fi nevoie să faci ajustări de cheltuieli, fie să creşti taxe, dar ministrul finanţelor a spus că nu va schimba Codul fiscal în acest an. Astfel, statul va trebui să se împrumute şi sunt şanse mari ca deficitul să meargă către unul cu două cifre.“

AFACERI DE LA ZERO