Comisia Europeană estimează că România va avea anul viitor o creştere economică de 1,8% şi de 2,2% în 2024, în timp ce inflaţia va atinge un nivel maxim la sfârşitul anului 2022 şi va rămâne la un nivel ridicat în 2023, înainte de a scădea în 2024, potrivit prognozei de toamnă.
După un an 2022 cu o creştere importantă, economia României urmează să încetinească, estimându-se că PIB-ul real va creşte cu aproximativ 2% în următorii ani, din cauza inflaţiei în urcare, a înăspririi condiţiilor financiare şi a urmărilor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Potrivit prognozei CE, şomajul se va menţine la aproximativ 5-6%, iar deficitul public va scădea treptat până la 4,8% în 2024, ca urmare a veniturilor ridicate şi a scăderii cheltuielilor curente ca pondere din PIB, în principal pe fondul unei creşteri semnificative a PIB-ului nominal.
Ponderea datoriei în PIB va fi de circa 47,6 % în 2024.
În privinţa riscurilor, previziunile macroeconomice, Comisia Europeană înclină către o evoluţie negativă, deoarece întârzierile în ceea ce priveşte punerea în aplicare a planului de redresare şi rezilienţă al României ar putea reduce investiţiile şi creşterea economică.
La nivelul UE, inflaţia va scădea în 2023, dar va rămâne ridicată la 7%, şi la 6,1% în zona euro, înainte de a se tempera la 3% şi, respectiv, 2,6% în 2024.
În acelaşi timp, activitatea economică va fi modestă, creşterea PIB ajungând la 0,3 % în 2023 în ansamblu, atât în UE, cât şi în zona euro.
