„În lumina evoluţiilor ulterioare şi a faptului că România nu a adoptat măsuri eficace pentru a corecta abaterea semnificativă, Comisia propune acum o recomandare revizuită privind o ajustare structurală anuală de cel puţin 1% din PIB în 2019. Deficitul structural a crescut în România de la -0,5% în 2015 la -2,9% în 2016 şi se preconizează că va ajunge la -3,3% în 2018, -3,4% în 2019 şi -4,7% în 2020, acest nivel al deficitului fiind cel mai ridicat din UE“, arată un document al Comisiei Europene.
Comisia Europeană a publicat ieri pachetul de recomandări de toamnă care lansează Semestrul European 2019. Acesta stabileşte priorităţile economice şi sociale ale UE pentru anul 2019.
În ceea ce priveşte România, Comisia a constatat că ea nu a răspuns recomandărilor Consiliului European (şefii de state şi de guverne din UE) din luna iunie, de ajustare a deficitului structural cu 0,8% în 2018 şi 2019, încălcând, astfel, prevederile obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO) care cere ţărilor cu o datorie publică de sub 60% din PIB (cazul României), un deficit structural de 1% din PIB, iar celor cu o datorie publică de peste 60% din PIB un deficit structural de 0,5% din PIB.
România s-a abătut de la MTO, odată cu relaxarea fiscală din 2016, când s-a renunţat la consolidarea fiscală. Astfel şi deficitul bugetar şi cel structural au crescut puternic. În privinţa deficitului structural, care trebuia menţinut la sub 1% din PIB, acesta a crescut de la 0,5% din PIB în 2015 şi va ajunge, potrivit estimărilor Comisiei Europene la 3,3% din PIB anul acesta. O revizuire structurală de 1% din PIB în 2019, cum recomandă Comisia, ar însemna însă şi o ajustare semnificativă a deficitului bugetar (3% din PIB în 2018), lucru care ar pune probleme guvernului, având în vedere că acesta s-a lansat în cheltuieli însemnate, mizând tocmai pe majorarea deficitelor.
Guvernul de la Bucureşti nu poate fi penalizat pentru încălcarea MTO, pentru că România nu este în zona euro. România ar putea fi penalizată doar dacă depăşeşte deficitul bugetar cu 3% din PIB, lucru pe care guvernul l-a evitat până acum, dar sacrificând cheltuielile de investiţii.
