Eveniment

Comisia Europeană a votat Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, planul de 750 mld. de euro din care României îi revin 30. România trebuie să prezinte Comisiei Europene Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă luna aceasta şi să vină cu proiectele până în decembrie 2023. Toate investiţiile trebuie finalizate până în 2027

Comisia Europeană a votat Mecanismul de Redresare şi...

Autor: Răzvan Botea

16.02.2021, 15:17 564

♦ Niciun proiect nu este exclus din start, dar 4 din 10 euro trebuie să meargă în investiţii verzi şi 2 din 10 euro în digitalizare. Termocentralele pe gaz sunt proiecte eligibile.

România trebuie să prezinte luna aceasta Comisiei Europene Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), urmând ca în două luni Comisia Europeană să analizeze proiectele. Investiţiile din acest plan trebuie să demareze până în 2024 şi să fie finalizate până în 2027, altfel banii europeni se returnează.

Bugetul alocat României este de 30,4 mld. euro din cei 750 mld. euro, bugetul total al mecanismului european. Cum miliardele de euro nu pică din cer, 40% din cei 30 de mld. de euro sunt, de fapt, împrumuturi la dobânzi avantajoase, iar restul de 60% reprezintă granturi, fonduri nerambursabile, pe care Comisia Europeană speră să le colecteze din instituirea de noi taxe la nivel european, mai ales prin taxarea marilor companii din tehnologie. Cu toate acestea, banii sub formă de împrumuturi vin la dobânzi mult mai mici decât cele din pieţele financiare, spun europarlamentarii români.

„Dacă România se poate împrumuta pe pieţele financiare cu 3-4%, dobânzile prin PNRR probabil că sunt între 0 şi 0,5%. Asta înseamnă că România câştigă nişte miliarde bune. În cazul României aceşti bani de împrumut pot fi daţi sub formă de instrumente financiare”, a spus Dragoş Pîslaru, europarlamentar, în cadrul unei videconferinţe. El a adăugat că banii care vin sub formă de împrumuturi ar trebui daţi sub formă de garanţii de stat sau dobânzi subvenţionate pentru programe de investiţii.

Niciun proiect nu este exclus din start, dar 4 din 10 euro trebuie să meargă în investiţii verzi şi 2 din 10 euro în digitalizare. Termocentralele pe gaz sunt proiecte eligibile, a mai spus în cadrul evenimentului europarlamentarul Siegfried Mureşan.

„Nu există o listă de excluziune investiţii care să nu poată fi finanţate din start. Vrem să lăsăm flexibilitate statelor membre să folosească banii acolo unde au nevoie. Evident, proiectele trebuie să urmeze o serie de condiţii, cum ar fi să nu afecteze securitatea cibernetică a Uniunii Europene, să nu constituie cheltuieli bugetare curente şi să nu afecteze în mod semnificativ mediul înconjurător.”

Guvernul a pus în dezbatere publică PNRR, prin care, din cei 30 de mld. de euro, 8,7 mld. euro s-ar duce în infrastructura rutieră, în cea feroviară 4,4 mld. euro şi în sănătate 1,9 mld. euro.