• Leu / EUR4.7619
  • Leu / GBP5.5448
  • Leu / USD4.3202
Eveniment

Compania de autostrăzi a cheltuit 1,5 mld. euro, dar şoselele nu se văd. Top 30 al celor mai mari plăţi pentru drumuri

Compania de autostrăzi a cheltuit 1,5 mld. euro, dar şoselele nu se văd. Top 30 al celor mai mari plăţi pentru drumuri

Autor: Andreea Neferu

5 feb 2013 3310

Cele mai mari 30 de plăţi realizate anul trecut de către compania de drumuri s-au ridicat la aproape 1,2 miliarde de euro. Spedition UMB a lui Dorinel Um­bră­rescu şi austriecii de la Strabag au încasat fiecare peste 100 mil. euro, în timp ce americanii de la Bechtel au primit 76 mil. euro deşi au construit doar 600 de metri de autostradă. În total, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a avut un buget anul trecut de 1,5 mld. euro pentru autostrăzi şi drumuri naţionale.

ZF continuă seria de articole prin care încearcă să evidenţieze modul în care se cheltuiesc banii companiei de drumuri, care an de an beneficiază de bugete de 1,5-2 mld. euro. În acelaşi timp însă, numărul de kilometri de autostrăzi rămâne redus, iar infrastructura rutieră, în general, este slab dezvoltată. Cea mai mare parte a plăţilor realizate anul trecut de compania de drumuri a mers către construcţia de autostrăzi, în special pentru Coridorul IV paneuropean, dar şi pentru reabilitări sau modernizări de drumuri, deszăpeziri şi întreţineri multianuale ale şoselelor.

Cu cele 1,2 mld. euro cheltuite în 2012 pentru plata a 30 de companii ar fi putut fi construiţi între 200 şi 300 km de autostrăzi, potrivit calculelor ZF care iau în considerare standardele de cost pentru construirea unor astfel de drumuri.

Potrivit acestor standarde de cost, preţul minimal pentru un kilo­metru de autostradă variază între 3,9 şi 6,1 milioane de euro, în funcţie de relieful pe care ar urma să fie construit (şes, deal, munte). Anul trecut, 140 de kilometri de autostrăzi au fost inauguraţi, iar pe alţi 286 de kilometri de drumuri naţionale s-a finalizat reabilitarea.

Constructorul băcăuan Spedition UMB, controlat de Dorinel Umbrărescu, a încasat anul trecut cei mai mulţi bani de la CNADNR, aproximativ 145 de milioane de euro, pentru lucrări precum autostrăzile Timişoara-Lugoj (lot 1) sau Moara Vlăsiei-Ploieşti, dar şi pentru reabilitări de drumuri, deszăpeziri sau construcţia centurii municipiului Rădăuţi. Locul al doilea în topul celor mai bine plătiţi constructori este ocupat de austriecii de la Strabag, care au primit aproape 126 de milioane de euro pentru autostrada Orăştie-Sibiu şi reabilitări de drumuri naţionale. Podiumul este completat de firma italiană Astaldi, care a încasat circa 99 de milioane de euro pentru autostrăzile Orăştie-Sibiu, Cernavodă-Medgidia sau reabilitări de drumuri.

În ciuda faptului că pe finalul anului trecut a intrat în insolvenţă şi i-au fost reziliate o serie de contracte importante, constructorul Romstrade, controlat de Nelu Iordache, apare pe poziţia a patra în topul plăţilor realizate în 2012 de CNADNR. Astfel, compania giurgiuveană a primit pentru lucrările realizate aproape 93 de milioane de euro.

 


 

76 mil. euro pentru 600 de metri de autostradă

O situaţie aparte o are constructorul american Bechtel, care se află pe poziţia a cincea în topul celor mai mari plăţi, după ce a încasat peste 76 de milioane de euro anul trecut

Compania continuă să primească plăţi restante, iar singurul tronson din autostrada Transilvania la care americanii mai lucrează, Suplacu de Barcău-Borş, înaintează în ritm de melc. De la începutul anului trecut până la 1 noiembrie 2012, stadiul acestei autostrăzi a înaintat cu mai puţin de 1%, adică echivalentul a circa 600 de metri.

Compania de drumuri a alocat anul trecut un buget de circa 955 de milioane de euro pentru autostrăzi şi de 542 de milioane de euro pentru reabilitări de drumuri naţionale sau construcţii de variante de ocolire, arată date transmise anterior de CNADNR.

Momentan nu este foarte clar cum anume va funcţiona pe viitor Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, având în vedere că planul noului guvern include divizarea companiei în două noi entităţi, o companie de drumuri care să revină în subordinea Ministerului Transporturilor şi o companie de autostrăzi care să rămână în portofoliul lui Dan Şova. În 2013, CNADNR ar urma să aibă un buget total de 1,6 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde de euro vor fi cheltuielile de capital aferente obiectivelor de investiţii. Multe dintre proiectele CNADNR însă au primit finanţări foarte mici. "În 2013 s-au stopat foarte multe lucrări din lipsă de fonduri, altele intră în relicitare, s-ar putea să fie un an compromis la capitolul infrastructură. Este incon­ştienţă la nivel politic. Parcă nu am învăţat nimic în 20 de ani. Este pur şi simplu diletantism", a declarat Răzvan Niculescu-Aron, prim-vicepre­şedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC).


Cum au crescut constructorii locali

Constructorii români de drumuri au avut în ultimii ani o traiectorie ascendentă, bazată în principal pe contractele de infra­structură câştigate.

Spre exemplu, firma Spedition UMB, controlată de Dorinel Umbrărescu, care a lucrat la autostrada Bucureşti-Ploieşti, a crescut de la afaceri de 45 de milioane de euro în 2007 la un business de aproape 190 de milioane de euro în 2011.

În aceeaşi perioadă, profitul net a urcat de la circa 7 milioane de euro la 38 de milioane de euro, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

Similar, firma Straco Grup, controlată de fraţii Alexandru şi Traian Horpos, care lucrează la autostrada Deva-Orăştie, şi-a crescut businessul de la 22 de milioane de euro la 88 de milioane de euro din 2007 până în 2011. Totuşi, profitul net a scăzut în acelaşi interval de la 4,4 milioane de euro la 1 milion de euro.

Compania de drumuri a avut la dispoziţie în perioada 2007-2012 peste 4,1 miliarde de euro pentru autostrăzi şi alte aproape 3,6 miliarde de euro pentru reabilitarea de drumuri naţionale. În aceeaşi perioadă, reţeaua de şosele a României a crescut cu 294 de kilometri de autostrăzi şi circa 1.660 de kilometri de drumuri naţionale reabilitate şi variante de ocolire.

În prezent România are circa 530 kilometri de autostrăzi (inclusiv variante de ocolire la standard de autostradă), aproape jumătate din aceştia fiind deschişi circu­laţiei în ultimii şase ani, după aderarea României la Uniunea Europeană.

Principalele valute BNR - luni, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7619
Diferență: 0,1451
Ieri: 4.7627
Azi: 4.3202
Diferență: 1,1306
Ieri: 4.3164
Azi: 5.5448
Diferență: 0,3075
Ieri: 5.5297
Azi: 4.3410
Diferență: 0,9488
Ieri: 4.3386