Eveniment

„Companiile româneşti trebuie să crească întâi local, apoi vine punctul în care decid: rămân în lac sau mă duc în mare. S-ar putea ca la un moment dat peştii din lac să nu ajungă pentru toţi“

Marco Capellini, director general al Intesa Sanpaolo Bank România

Galerie foto

Autor: Roxana Rosu, Simona Tatu

27.04.2017, 00:07 280

Antreprenorii români trebuie să crească întâi pe plan local şi apoi să aibă curajul de a ieşi din zona lor de confort şi să îşi asume un risc calculat pe plan extern. Ul­te­rior deciziei, vine partea de documentare, ana­liză, parteneriat şi limitarea eventualelor pierderi.

„România este o piaţă foarte mare, cu potenţial de dezvoltare uriaş. Dar din păcate încă sunt mulţi oameni aici care sunt ghidaţi de paradigma «nu se poate». Trebuie să schimbăm paradigma“, spune Marco Capellini, director general al Intesa Sanpaolo Bank România.

Potrivit unei analize a BNR, doar 134 de companii româneşti au avut curaj în ultimii ani să se extindă în alte ţări prin investiţii directe, număr extrem de mic comparativ cu situaţia de pe alte pieţe din regiune. Comparativ, polonezii şi cehii au câte 1.000 de companii care au inves­tit doar în România.

Chiar şi în privinţa acestor 134 de companii curajoase, George Mucibabici, preşedinte al De­loitte România, are câteva semne de între­bare, apreciind că majoritatea sunt probabil outlet-uri sau branduri de prezentare, nu in­ves­tiţii masive. În opinia lui, există două motive pentru care companiile locale ezită să iasă pe alte pieţe, unul care ţine de ADN, de faptul că românii preferă să se dezvolte local decât să rişte în alte ţări, şi al doilea care are legătură cu su­portul sta­tului. Totuşi, există businessuri lo­cale ale căror produse au cerere pe plan extern şi care ar putea creşte mai mult în regiune, cum sunt cele din retail, farma sau mobilă. „În do­me­niul energetic avem foarte multe companii pre­zente în România, deşi noi aveam o tradiţie mult mai îndelungată. Nu înţeleg de ce am pier­dut această apetenţă şi nu înţeleg de ce nu sunt plini Balcanii de benzinăriile Petrom“, se întreabă Mucibabici.

Ceea ce pare să le lipsească însă românilor este gândirea globală, esenţială astăzi, într-o piaţă globalizată. „Oamenii trebuie să se schimbe şi ei în acelaşi timp cu piaţa, să gân­dească global, să decidă ce fac pe piaţă, cum se dez­voltă. Dacă vrei să creşti, trebuie să ieşi pe alte pieţe, să investeşti, să decizi dacă rămâi în lac sau te duci în mare. În lac sunt nişte peşti, dar ei s-ar putea să nu ajungă pentru toţi, deci te duci în mare“, consideră Pierangelo Decisi, pre­şedinte al Soag Group, Sigit Oman Auto­mo­tive Group.

Metafora „mutării din lac în mare“ a fost repetată de mai mulţi participanţi la conferinţă, atât din zona bancară, cât şi antreprenori sau şefi de companii, ea rezumând practic perfect decizia pe care trebuie să o ia un antreprenor într-un anumit punct al afacerii lui. Riscul pentru cei care rămân pe o singură piaţă este ca, la un moment dat, din motive ce nu ţin neapărat de ei, businessul să nu mai meargă.

Cu această situaţie s-a confruntat şi compania Romelectro, unul dintre cei mai mari producători şi furnizori de servicii pe piaţa de energie, care a fost forţat, în lipsa proiectelor de investiţii din România, să caute contracte în alte ţări. „Trebuie să ai în ADN businessul, nu neapă­rat exportul, şi dacă îţi merge bine în ţara ta nu trebuie să mergi neapărat la export. Dar sunt multe firme cărora nu le merge bine în ţară pe sectorul lor şi atunci te duci afară. Romelec­tro a mers pe 19 pieţe externe“, a precizat Ovi­diu Apostol, director de dezvoltare al Rom­elec­tro.

Fie că extinderea externă se face prin export, prin câştigarea unui contract de prestări servicii, prin deschiderea unei firme sau cum­părarea unui jucător local, există întotdeauna un pas esenţial pe care antreprenorii trebuie să îl facă şi de rigurozitatea căruia poate depinde succesul sau eşecul: analizarea aprofundată a destinaţiei, a riscurilor şi a pericolelor care pot apărea local, iar în această etapă susţinerea unei bănci, pe partea de consultanţă sau finanţare, poate fi esenţială. „Apetitul băncilor de a finanţa proiecte într-o ţară sau regiune este un semnal foarte bun şi o condiţie necesară, nu şi suficientă, de a te duce pe piaţa respectivă“, spune Ovidiu Apostol.

Din punctul lui de vedere, firmelor locale le lipsesc metodele necesare pentru a se duce să joace puternic pe pieţe externe, multe neavând capacitatea de a face analize de piaţă complete şi lipsindu-le contactele în reţelele de informaţii în care se discută parteneriate şi contracte.  Pen­tru a depăşi acest obstacol, o soluţie ar fi crea­rea unui hub de firme româneşti în străină­tate, în condiţiile în care, pe zona energetică, există companii de inginerie şi montaj care pot da oferte foarte competitive. În acelaşi timp, există pieţe externe cu un potenţial uriaş pe sec­torul energetic, precum Egipt, Kuweit, Vietnam, Asia Mijlocie, fosta Iugoslavie, mai ales Serbia, sau Ghana.

La rândul lui, Marius Bucur, acţionar al grupului din agrobusiness Brisegroup, atrage atenţia că decizia privind modalitatea de extin­dere externă este extrem de importantă şi poate uşura mult creşterea companiei.

„Majoritatea investitorilor preferă să cumpere o firmă mică atunci când ies afară. Resursa umană e foarte importantă şi când cumperi local asta e principala resursă de care beneficiezi“, a spus Marius Bucur, subliniind că atunci când a ieşit pe pieţele din Bulgaria şi Serbia, Brisegroup a pornit cu un startup, dar şi-a dat seama ulterior că ar fi fost mult mai uşor să cumpere un jucător mic local.

Indiferent de domeniu şi metoda aleasă, investitorii români sunt unanim de acord că firmele au nevoie de un partener din zona bancară, cu care să împartă riscul şi să asigure parte din finanţare.

„Companiile româneşti care vor să pătrundă pe pieţele internaţionale au nevoie să fie ancorate în prezent şi să gândească măcar la nivel regional. Relaţia cu banca, când te duci pe o altă piaţă, este importantă, deoarece astfel ai un finanţator, un partener care să se uite la riscuri împreună cu tine“, este de părere Florin Şandor, şeful diviziei corporate and SME al Intesa Sanpaolo Bank.

În acelaşi timp, dincolo de susţinerea băncilor, companiile au nevoie de suportul sta­tu­lui, prin politici şi strategii care să creeze un mediu de afaceri predictabil. În plus, rolul am­basadelor şi al ataşaţilor comerciali este extrem de important pentru colectarea de informaţii şi stabilirea de contacte în alte ţări, un capitol la care România mai are de lucru.

„Vreau ca ataşaţii economici să ne transmită lunar lista de licitaţii organizate în alte ţări, să se ducă la târguri şi să evalueze cererea şi oferta de acolo, să putem exporta în funcţie de necesităţile locale.(....) La contractele externe, cred că partea de documentaţie este esenţială: preţ, relaţii, unde vrei să te duci, ce contacte ai pe piaţa respectivă“, este de părere Ilan Laufer, secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri.

În acest an, ministerul va lansa două programe dedicate companiilor locale, unul pentru start-up-uri şi altul care facilitează participarea firmelor la târguri şi expoziţii pe cont propriu, fără a mai depinde de participarea unui minister. În acest context, reprezentanţii companiilor au atras atenţia că nu au nevoie de vizite turistice în alte ţări, ci de întâlniri punctuale, contacte directe şi informaţii.

În ceea ce priveşte viitorul, companiile şi reprezentanţii sectorului bancar se declară optimişti, prognozând creşterea exporturilor şi  a numărului de companii care investesc pe alte pieţe, în condiţiile în care antreprenorii locali câştigă experienţă şi curaj, iar România se află în mijlocul unei regiuni cu potenţial uriaş de dezvoltare. „EMEA este cea mai importantă regiune din punctul de vedere al creşterii. România nu e departe de Iran, o piaţă foarte mare şi extrem de importantă, şi nici de Africa, unde sunt deja multe companii locale. Sunt pieţe pe care este potenţial mare de investiţii“, crede Pierangelo Decisi, preşedinte al Soag Group, Sigit Oman Automotive Group.

 

Marco Capellini, director general al Intesa Sanpaolo Bank România

România este o piaţă foarte mare, cu potenţial de dezvoltare uriaş. Dar din păcate încă sunt mulţi oameni care sunt ghidaţi de paradigma „nu se poate“. Trebuie să dezvoltăm potenţialul, în context european. Trebuie să schimbăm paradigma. Iar potenţialul României este uriaş. România este o piaţă foarte importantă pentru noi, o piaţă în dezvoltare, cu potenţial uriaş, pe care vrem să investim. Vrem să ajutăm antreprenorii români să se dezvolte pe piaţa internă, dar şi pe cea  externă.

 

Florin Şandor, şef al diviziei corporate and SME a Intesa Sanpaolo Bank

În următorii ani ţara noastră trebuie să iasă cu patru-cinci sectoare pe care să le promoveze, spre exemplu sectorul agro, auto şi turismul sunt unele dintre ele. Orice business are nevoie de bani şi este una dintre cele mai importante componente. Se vede că noi în România avem o lipsă de încredere, chiar dacă s-au întâmplat lucruri bune în ultimii ani.

Companiile au nevoie de un sistem bancar care să le susţină. Un parteneriat cu un client înseamnă să îl ajuţi să se dezvolte. Putem ajunge la un PIB de peste 200 de miliarde de euro prin expansiunea capitalului românesc. Expansiunea se poate face prin două moduri: exporturi şi investiţii. Beneficiile expansiunii, pe lângă creşterea vânzărilor şi a profiturilor, sunt dispersarea riscurilor, extinderea ciclului de viaţă al unui produs, dar şi creşterea eficienţei şi calităţii produsului. Exporturile din industria uşoară se mută spre Vest, dar vorbim şi de exporturi din agrobusiness, mobilă, maşini-unelte şi IT. Importăm din Est (industrie şi construcţii), dar şi din Vest în sectorul de retail.

 

George Mucibabici, preşedinte, Deloitte România

Preocuparea noastră în ceea ce priveşte ieşirea companiilor româneşti în afara ţării poate să aibă două răspunsuri, cred că românul vrea să fie mare la el în sat, deci nu avem asta în ADN. Iar dincolo de ADN, cred că este nevoie de suportul statului, să vină în încurajarea lui, nu să îl descurajeze. Înainte de 1990 în susţinerea expansiunii companiilor româneşti în străinătate se făceau studii complexe de piaţă, iar după ’90  atitudinea statului a fost să aducă investitori străini în România. Ar fi timpul ca lucrurile să fie privite diferit, să vedem cum putem să sprijinim companiile din ţară. În domeniul energetic avem foarte multe companii străine în România, deşi noi aveam o tradiţie mult mai îndelungată.

Trebuie să încurajăm companiile să pătrundă pe pieţele internaţionale în continuare, în felul acesta peste cinci ani vom avea mai multe. Majoritatea companiilor locale care sunt prezente pe pieţele din afara României sunt outleturi sau branduri de prezentare. Aş vrea să văd branduri româneşti, aşa cum sunt cele din Europa Centrală, în Balcani, în Orientul Mijlociu şi alte pieţe emergente şi chiar în pieţele din Vest.

 

Alessandro Santacroce, senior relationship manager, Intesa Sanpaolo Group

România trebuie să se îndrepte spre creştere, este vorba de internaţionalizare, de strategie. Internaţionalizarea trebuie privită ca pe o oportunitate de a câştiga putere, de a explora pieţele. Eu sunt foarte optimist.

Dacă o companie care doreşte să se extindă are nevoie de contacte, trebuie să apeleze la ambasade pentru a putea fi ajutată. Compania trebuie să ştie ce are de gând să facă şi unde vrea să ajungă. Orice companie, nu doar cele din Balcani, trebuie să îşi facă temele şi să aibă o poziţie strategică. Sunt unele companii din regiune, chiar şi din România, care investesc în Europa de Vest. Acest lucru se poate dacă compania are o strategie de a creşte în străinătate foarte bine pusă la punct, dar şi o relaţie bună cu banca. Vedem un interes crescut în a trece spre ţările din afara României, dar acest lucru depinde şi de sectorul în care activează companiile.

 

Ovidiu Apostol, director de dezvoltare la Romelectro

Trebuie să ai în ADN businessul, nu neapărat exportul, şi dacă îţi merge bine în ţară nu trebuie să mergi neapărat la export. Dar sunt multe firme cărora nu le merge bine în ţară pe sectorul lor şi atunci trebuie să te duci din nou afară.

Romelectro a mers pe 19 pieţe. Când în ţară lucrările pe energie au început să înceteze, am încercat să revenim pe alte pieţe. Firmelor locale le lipsesc metodele pentru a juca pe pieţe externe, trebuie să fii în reţele de informaţii foarte puternice, să poţi face o analiză de piaţă. Firmele româneşti nu au în general forţa de a face aceste analize aprofundate. Noi susţinem acum ideea unui hub de firme româneşti în străinătate. Nu prea susţin ideea de a cumpăra o firmă, mi se pare foarte riscant, ci prefer parteneriate. Una din condiţiile noastre a fost să găsim parteneri foarte buni. Făcând inclusiv lobby la nivel de rege. Cred că transformarea digitală va fi tot mai extinsă în România şi va favoriza ieşirea în exterior. Să ieşi în exterior nu înseamnă neapărat să deschizi o fabrică. Şi să deschizi o reprezentanţă locală este important. Înseamnă transfer de know-how şi este o direcţie pe care vom merge în următorii 3-4 ani.

 

Florin Verboncu, sales manager în cadrul Alro Slatina

Trebuie să fim competitivi, pentru că vorbim de pieţe concurenţiale, mai ales dacă ne adresăm industriei auto sau aeronautice, unde produsele au o mare complexitate. Suntem într-un trend ascendent, suntem în creştere.

Aş putea spune că în privinţa ieşirii pe plan extern a businessurilor din România nu este o problemă de ADN şi că voinţa există. Vrem ca în cinci ani să avem mai multe produse cu valoare adăugată foarte mare. Ponderea aluminiului va fi crescătoare, el este folosit în multe industrii. În acest domeniu, chinezii domină piaţa, dar este mereu loc şi pentru europeni. În ceea ce priveşte sprijinul din partea statului pentru companiile care doresc să pătrundă pe alte pieţe, cred că nu există societate perfectă.

Dacă vorbim de pieţele de export, noi am ştiut unde vrem să ajungem, ne-am cunoscut ţintele şi ne-am axat pe partea investiţională. Cea mai mare parte a producţiei este comercializată la export, în America de Nord şi pieţele asiatice.

 

Pierangelo Decisi, preşedinte Soag Group, Sigit Oman Automotive Group

Antreprenorii români trebuie să se schimbe, să gândească global, să decidă dacă renunţă la confortul pieţei locale şi ies pe alte pieţe, dacă „rămân în lac“ sau „se duc în mare“. În lac sunt nişte peşti, dar ei s-ar putea să nu ajungă pentru toţi, deci te duci în mare.

România este o piaţă mare şi bogată, iar oamenii se simt confortabil să stea aici pentru că au vânzări. De ce s-ar duce afară? Dar lucrurile se schimbă, apare globalizarea şi piaţa devine matură. Oamenii trebuie să se schimbe şi ei, să gândească global, să decidă ce fac pe piaţă, cum se dezvoltă. Trebuie să creezi o relaţie bună cu banca pentru că ambele au interes să aibă profit. În manufactură vor fi schimbări în următorii ani.

EMEA este cea mai importantă regiune din lume din punctul de vedere al creşterii. În acest context, România nu e departe de Iran, o piaţă foarte mare şi extrem de importantă, şi de Africa, unde sunt deja multe companii locale. Sunt pieţe care au mare potenţial de investiţii. Cred că România face parte din regiunea care pe viitor va avea cea mai mare creştere din lume.

 

Ilan Laufer, secretar de stat, Ministerul pentru Mediul de Afaceri

România are potenţial uriaş pe export intelectual, pe IT, dar şi pe agricultură şi piese industriale. România trebuie să facă un singur lucru: infrastructură. Succesul creşterii economice în vestul ţării se datorează şi infrastructurii dezvoltate acolo. Cred că exportul are un sens vulgar pentru mulţi români pentru că perioada cea mai grea pentru ei, în comunism, a fost cea cu export maxim, când toate produsele plecau în alte ţări, dar acum exportul înseamnă altceva, înseamnă export de servicii, de know-how.

Cred că firmele locale şi multinaţionalele au crescut împreună, 90% din angajaţii din multinaţionale sunt români până la urmă şi mulţi dezvoltă apoi firme proprii.  În România s-au întâmplat în ultimele luni câteva lucruri importante pentru mediul de afaceri: s-a modificat legea prevenţiei, a crescut plafonul la 500.000 euro pentru microîntreprinderi, impozitul pe dividende devine zero şi au fost eliminate 120 de taxe fiscale. Vrem să avem maxim 50 de taxe fiscale şi nefiscale în România până în ianuarie 2018 şi până în decembrie 2018 toate să fie plătite online. Ce nu se poate plăti online, nu se mai plăteşte deloc.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO