Resursa umană joacă un rol crucial în competitivitatea europeană. În contextul globalizării şi al avansului tehnologic, capacitatea Uniunii Europene de a rămâne competitivă pe plan mondial depinde într-o mare măsură de calitatea şi adaptabilitatea forţei sale de muncă.
Conceptul de autonomie strategică deschisă al UE ajutã la capacitarea Europei de a fi independentă în sectoarele critice, dar rămânând în acelaşi timp deschisă la cooperarea globală. UE îşi propune să răspundă simultan provocărilor legate de securitate, competitivitate, ecologizare şi bunăstare socială, asigurând o dezvoltare durabilă şi sigură pentru viitor.
Pentru a rămâne competitivă pe plan global, UE trebuie să îşi dezvolte capacităţile tehnologice, inovarea şi infrastructură industrială. Un subiect puţin dezbătut este cel al resursei umane pregătite pentru a duce acest proces la îndeplinire. Competenţele pentru competitivitate sunt abilităţile şi cunoştinţele care ajută un sistem să fie performant într-un mediu competitiv. Aceste competenţe sunt esenţiale pentru a face faţă schimbărilor rapide din economie, tehnologie şi societate.
Desigur, politicile europene sunt necesare pentru a stabili cadrul de cooperare, dar e nevoie şi de programe dedicate pentru a stimula piaţa în acestã direcţie. Recent s-a lansat un cluster de iniţiative susţinute de Comisia Europeană, cunoscute acum sub marca Proiecte Importante de Interes European Strategic (IPCEI). Acestea permit statelor membre să colaboreze pentru a dezvolta proiecte inovatoare şi de mare anvergură în sectoare esenţiale pentru viitorul economic şi tehnologic al UE. Prin aceste proiecte, Guvernele pot oferi sprijin de stat unor proiecte care altfel nu ar fi viabile din punct de vedere comercial, dar care aduc beneficii semnificative pentru economia şi societatea europeană.
În România au fost semnate primele aceste proiecte cu trei companii Continental, Bosh şi NXP pentru a deveni competitive în proiectarea cipurilor pentru industria auto. Dat fiind ponderea industriei auto în PIB (13%) şi relevanţa acesteia pentru economia naţională, sinergia dintre microelectronică şi industria auto poate avea efecte de multiplicare considerabile.
Aceste proiecte au şi participanţi indirecţi, Universităţile tehnice din România, care beneficiază de fonduri pentru dotarea laboratoarelor. Este o parte esenţială a abordării UE referitoare la competenţe pentru competitivitate. Astfel se vor putea pregăti inginerii români pentru acest domeniu de activitate. Există două segmente, industria de auto, dar şi industria de apărare, care au mare nevoie de aceste utra-calificări pentru a face faţă cerinţelor pieţii.
Dr. Dan LUCA este expert în afaceri europene şi comunicare strategică, derulându-şi activitatea în Bruxelles încă din 1997.
Radu Ştefan Oprea este ministrul Economiei, Antreprenorialului şi Turismului.
