Pe de altă parte, urmare a accidentului din Apuseni, comisia de investigaţie a CIAS nu a identificat, în prezent, necesitatea niciunei recomandări imediate privind siguranţa aviaţiei civile, urmând ca, în momentul emiterii raportului final, în funcţie de concluziile la care va ajunge comisia de investigaţie, să se emită şi recomandări, "cu scopul evitării, pe cât posibil, a producerii unor evenimente similare", se mai arată într-un comunicat de vineri.
Potrivit sursei citate, în cele 30 de zile care s-au scurs de la data producerii acestui accident aviatic, s-au cules date şi informaţii, s-au efectuat teste şi discuţii cu martorii.
"În momentul de faţă, etapa de discuţii cu martorii nu este finalizată. De asemenea, unele teste şi analize sunt în curs de desfăşurare, cu scopul determinării evoluţiei aeronavei implicate în accident, precum şi a modului de funcţionare a aeronavei pe timpul zborului", mai arată CIAS, în comunicat.
Conform sursei citate, din analiza primară a datelor a reieşit că aeronava deţinea certificatul de navigabilitate în termen de valabilitate şi că sistemul ELT, tip ARTEX C406-2, a fost montat pe aeronava YR-BNP în aprilie 2007.
În ceea ce priveşte sistemul ELT al aeronavei, menţionează reprezentanţii CIAS, s-a constatat că antena fir responsabilă cu emiterea semnalului de 406,025 MHz era ruptă de la baza acesteia, iar firul rupt al antenei nu a fost găsit la locul accidentului. De asemenea, comisia a constatat că LED-ul transmiţătorului se aprindea intermitent, semn că acesta era activat.
"Pentru determinarea stării de funcţionare a transmiţătorului ELT, comisia de investigaţie CIAS a desfăşurat un test. (...) Una dintre concluziile testului a fost că transmiţătorul emite semnale pe cele trei frecvenţe. (...) Concluziile privind funcţionarea echipamentului ELT, precum şi cele privind lipsa antenei vor fi prezentate în raportul final al investigaţiei", potrivit sursei menţionate.
CIAS mai precizează că a fost notificat telefonic cu privire la producerea accidentului din Apuseni în 20 ianuarie, la ora 15:57.
"Chiar dacă la momentul în care CIAS a numit comisia de investigaţie privind siguranţa aviaţiei civile, nu se cunoştea cu exactitate locul în care s-a produs accidentul şi unde se găsea epava aeronavei, echipa operativă din cadrul CIAS s-a deplasat spre zona producerii accidentului. Ulterior, aeronava a fost localizată în vecinătatea comunei Horea, sat Petreasa, judeţul Alba", mai spun reprezentanţii instituţiei.
CIAS mai arată în comunicat că a notificat despre producerea accidentului ICAO, EASA, statul de fabricaţie al aeronavei (Marea Britanie) şi statul de fabricaţie al motoarelor aeronavei (Statele Unite ale Americii).
Parchetul ICCJ a dispus, miercuri, în cazul accidentului aviatic din Apuseni, începerea urmăririi penale pentru infracţiunile de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu, neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, precum şi pentru încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu.
Cercetările în dosarul accidentului din Apuseni sunt continuate de procurorii militari din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), după ce Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia şi-a declinat competenţa, în 4 februarie, din cauză că trebuie audiate persoane din instituţii centrale ale statului cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, declara atunci că în cazul accidentului aviatic din Apuseni există "suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au făcut parte din celulele de criză, persoane care au calitatea de ministru".
Augustin Lazăr mai spunea că în anchetă "există suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au calitatea de militari", fapt care ar atrage competenţa procurorului militar.
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au făcut cercetarea locului producerii accidentului şi au ridicat mijloace materiale de probă. De asemenea, au fost audiate persoanele rănite în accident, medici de urgenţă, personalul ISU, al Jandarmeriei, personalul silvic, localnicii, pădurarii care au participat la căutări.
Procurorii au dispus şi efectuarea unor rapoarte medico-legale, fiind solicitate şi depuse documentele relevante de la instituţiile în cauză.
"Mijloacele materiale de probă ridicate de la locul producerii accidentului (aparatul GPS şi staţia ELT) au fost predate investigatorilor CIAS, urmând a fi trimise spre examinare la un laborator de specialitate", potrivit PICCJ.
Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa în accidentul aviatic produs în 20 ianuarie, în Munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba. În accident au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sfânta Maria" şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.
Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.
Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.
În urma accidentului aviatic, secretarul de stat din Ministerul de Interne Constantin Chiper a fost demis, în timp ce directorul general şi directorul de operaţiuni ai ROMATSA au demisionat. De asemenea, Ion Burlui a demisionat de la conducerea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Tot în urma accidentului aviatic a demisionat din funcţie şi fostul ministru liberal de Interne Radu Stroe, care declara că la MAI nu s-a organizat celulă de criză şi că regretă că tragedia a avut loc în mandatul său.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
