Eveniment

Concordia, una dintre cele mai puternice confederaţii patronale, salută programul de relansare a Guvernului, dar spune că multe din inţiativele prezentate sunt blocate din punct de vedere legislativ: proiectul nu atinge mai deloc problema reformei administraţiei publice, care nu mai corespunde nevoilor societăţii şi economiei private

Concordia, una dintre cele mai puternice confederaţii...

Autor: Robert Manea

03.07.2020, 17:53 314

Confederaţia Patronală Concordia, una dintre cele mai mari din România, care include asociaţii ale celor mai mari companii, salută programul de relansare economică prezentat de Guvernul Orban, dar spune că multe investiţii sunt blocate din punct de vedere legislativ sau sunt pe cale să expire, cum ar fi strategia naţională pentru competitivitate.

Concordia susţine că programul prezentat aduce o nouă viziune de creştere şi de schimbare a paradigmei economice, dar nu atinge mai deloc problema reformei admistraţiei publice, care din multe puncte de vedere nu mai corespunde nevoilor societăţii şi economiei private.

Confederaţia patronală spune că nevoia imensă de investiţii a României este evidentă, dar încrederea investitorilor a fost şi continuă să fie puternic şubrezită de legi populiste apărute în ultimii ani.

Preşedintele confederaţiei este Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank.

Mai jos aveţi poziţia integrală a confederaţiei:

„Confederaţia Patronală Concordia (CPC) consideră că un plan de relansare economică este cât se poate de necesar după criza sanitară şi în contextul recesiunii care se prefigurează. Şocul economic aproape fără precedent impune un răspuns similar din partea autorităţilor atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Astfel, Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică vine în continuarea politicilor anunţate la nivel european şi este un pas important pentru a reda încredere angajatorilor şi angajaţilor.

Membrii federaţiilor pe care le reprezentăm, din sectoarele energie şi utilităţi, IT, hotelier, transporturi, retail, financiar-bancar şi automotive, au găsit în planul lansat de Guvern multe idei susţinute şi chiar propuse de-a lungul timpului de către mediul de afaceri, idei pe care le salutăm. Am remarcat însă şi lipsa câtorva proiecte importante pentru companiile din sectoarele pe care le reprezentăm. În plus, există câteva îngrijorări legate de capacitatea României şi administraţiei publice de a duce la îndeplinire acest plan, pe care le detaliem mai jos.

Salutăm în primul rând programele guvernamentale menite să sprijine piaţa muncii, atât cele destinate angajaţilor, cât şi cele de flexibilizare şi digitalizare a relaţiilor de muncă şi de introducere a unei scheme de muncă cu program redus, ce vin în sprijinul angajatorilor preocupaţi, care fac eforturi să depăşească situaţia economică dificilă. Ne dorim să vedem aceste politici implementate cât mai repede cu putinţă.

De asemenea, credem că vor fi utile schemele de garantare şi de creditare pentru IMM-uri, cât şi cele destinate companiilor mari, aceste scheme sprijinind recapitalizarea companiilor după o perioadă în care au fost puternic afectate.

Programul amplu de investiţii publice propus de Guvern acoperă cele mai importate domenii şi are alocări financiare substanţiale, ceea ce nu poate decât să bucure mediul de afaceri. Este importantă şi intenţia Guvernului de a folosi cât mai mult din sumele alocate de Uniunea Europeană. Nu în ultimul rând, un fond de investiţii de tip equity reprezintă un instrument pe care vecinii noştri din Europa de Sud-Est îl folosesc de mulţi ani cu succes.

În ceea ce priveşte punctele pe care ne-am fi dorit să le regăsim cuprinse în acest plan de relansare economică sau asupra cărora există unele îngrijorări din partea sectoarelor pe care le reprezentăm, amintim următoarele:

• Se vorbeşte despre transformarea digitală a României, dar aici trebuie spus răspicat: avem nevoie de legislaţie care să permită utilizarea semnăturii electronice avansate (blocată de ani de zile la nivelul Parlamentului) şi de un sistem simplu de identitate digitală pentru cetăţeni, care să poate fi furnizat inclusiv de către mediul privat;

• Sunt planificate investiţii masive în sectorul energetic, în dezvoltarea şi extinderea reţelelor de gaz sau a produselor ce au ca materie primă gazul natural, dar nu este deloc clar din document cum vor fi deblocate investiţiile în exploatarea offshore din Marea Neagră astfel încât să fie asigurate şi cantităţi corespunzătoare de gaze naturale din producţia naţională;

• Se insistă în condiţionarea finanţării antreprenoriatului în tehnologiile de vârf de numărul de locuri de muncă create. Abordarea este incompletă, pentru că prioritatea unui start-up este să creeze un produs viabil cu o echipă cât mai mică;

• Deşi două studii recente (România 2017 şi SUA 2018) arată că majoritatea start-up-urilor de succes sunt fondate de persoane care au peste 42 de ani, se continuă cu ideea finanţării start-up-urilor studenţeşti. SUA au constatat că şi grupa de vârstă 50-60 de ani produce start-up-uri cu rată dublă de succes faţă de grupa 18-30 de ani;

• Planul de investiţii nu este corelat suficient cu tranziţia la o economie verde şi obiectivele UE privind reducerea emisiilor de carbon, care anticipăm că vor transforma radical economia europeană şi, pe cale de consecinţă, pe cea românească (ex: lipseşte o iniţiativă în domeniul economiei circulare);

• Strategia naţională pentru competitivitate la care face referire acest document expiră la finalul acestui an, astfel că ar trebui revizuită urgent, iar Planul să fie actualizat în funcţie de noile sectoare strategice; criza prin care trecem a catalizat anumite schimbări radicale, fie că vorbim de relocări ale producţiei sau de un război comercial tot mai pronunţat.

• Documentul prezintă pe larg o nouă viziune de creştere şi de schimbare a paradigmei economice, dar nu atinge mai deloc problema reformei administraţiei publice care din multe puncte de vedere nu mai corespunde nevoilor societăţii şi economiei private.

Dincolo de observaţiile punctuale privind unele proiecte pe care le-am dori accelerate, există şi trei îngrijorări importante pe care membrii noştri le au:

1. Nevoia imensă de investiţii a României este evidentă chiar şi în acest document, dar încrederea investitorilor a fost şi continuă să fie puternic şubrezită de legi populiste apărute în ultimii ani (ex: celebra OUG 114). Doar zilele trecute Parlamentul a adoptat intempestiv schimbări la Legea Energiei,care introduc anumite penalităţi absurde, disproporţionate şi nejustificate, precum şi măsuri de natura ajutorului de stat, discriminatorii faţă de clienţii existenţi, prin votul tuturor partidelor, prevederi care nu fac decât să descurajeze orice companie care doreşte să investească pe termen lung în acest sector;

2. În mod similar am văzut în ultimii ani cum sectoare întregi de activitate (ex: bancar, retail - sectoare reprezentate în confederaţia noastră) au fost supuse sistematic unor reglementări lipsite de sens economic, izvorâte din populism electoral, fără niciun studiu de impact. Planurile Guvernului se pot împotmoli foarte repede dacă nu există un dialog permanent şi eficient cu Parlamentul, astfel încât cele două instituţii să se consulte şi să lucreze împreună;

3. Lipseşte un program pentru imagine naţională, care este vital în noul context economic şi geopolitic. O imagine mai bună a României ar aduce beneficii tuturor sectoarelor economice, ar întări capacitatea de export, de atragere a forţei de muncă sau a investiţiilor străine, ar stimula turismul şi repatrierea, dar şi atragerea de studenţi străini în universităţile româneşti.

În concluzie, Concordia salută planul anunţat de Guvern şi pe această cale ne exprimăm disponibilitatea de a dialoga cu autorităţile pentru acele puncte şi zone unde vedem lucrurile diferit sau considerăm că pot fi aduse îmbunătăţiri. În acelaşi timp, credem că toate partidele, fie că sunt la guvernare sau în opoziţie, trebuie să conştientizeze că sunt în egală măsură responsabile de atmosfera economică din România şi cât de propice şi predictibilă este ţara noastră investiţiilor autohtone sau străine, atât de necesare pentru recuperarea decalajului economic faţă de alte ţări din Uniunea Europeană.”

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO