Eveniment

Condiţiile care ar transforma cel mai controversat proiect al guvernului într-o reuşită pentru oamenii de afaceri: Creşterea salariului minim să fie făcută dacă se fac investiţii în zonele defavorizate şi se plafonează din nou contribuţiile sociale

Condiţiile care ar transforma cel mai controversat proiect al guvernului într-o reuşită pentru oamenii de afaceri: Creşterea salariului minim să fie făcută dacă se fac investiţii în zonele defavorizate şi se plafonează din nou contribuţiile sociale

Autor: Adelina Mihai

16.07.2017, 11:00 461
„Salutăm creşterea salariului minim atâta timp cât decizia este precedată de măsuri concrete pe linia investiţiilor şi a ajutorului de stat pentru dezvoltarea zonelor defavorizate, pentru că altfel există riscul ca acele zone să rămână pustii. Avem exemplul fabricii de textile de la Vaslui (Pancarprod, cu 600 de angajaţi - n. red.), care a anunţat că va închide ope­raţiunile dacă va creşte salariul minim. Aşa că, înainte de aduce salariul minim, nu mai bine investeşti într-un drum naţional la Vaslui pentru a atrage investitori care să poată utiliza forţa de muncă la preţuri mai mari?“, a spus Florin Pogonaru, preşedin­tele AOAR. El a explicat că dezbaterea privind majorarea salariului mi­nim „pare falsă“ chiar între oamenii de afa­­ceri care au busine­ssuri în oraşe mari ca Bu­cureşti, Cluj sau Timi­şoara, pe care oricum decizia nu îi afectează pentru că oferă deja salarii mai mari.
 
 
 

„Cererea de forţă de muncă este imensă în oraşele mari. Dacă ar exista în România numai oraşe mari, aş fi primul care ar spune: «Bravo pentru creştetrea salariului minim!». Avem totuşi în România anomalia unui PIB per capita în Bucureşti mai mare ca în Berlin şi în Madrid (la paritatea puterii de cumpărare – n. red.), deci nu este nicio problemă să ai un salariu minim de 2.000 de lei brut în Bucureşti. Problema e în zonele defavorizate“, a mai spus Pogonaru.

La rândul său, Cristian Pârvan, secretar general al AOAR, a spus că nivelul tehnologic al investiţiilor care sunt finanţate prin ajutoare de stat trebuie ridicat, pentru că în acest moment industria din România are un grad redus de utilizare a tehnologiei.

„Trebuie să avem unităţi de producţie cu tehnologii a­van­sate care să ceară compe­tenţe mai deosebite, astfel încât preţurile şi salariile să fie mai mari. În caz contrar, se concentrea­ză totul în marile oraşe. Dife­renţa de salarii între Bu­cureşti şi alte zone este de 40- 50%“, a mai spus Cristian Pârvan.

 

Contribuţiile sociale trebuie plafonate ca să stimuleze clasa de mijloc

AOAR a organizat ieri un eveniment prin care solicită guvernului condus de Mihai Tudose (PSD) să ia un set de măsuri care să încurajeze investiţiile şi să susţină dezvoltarea companiilor cu capital privat românesc.

Una dintre propunerile oamenilor de afaceri este revenirea la plafonarea bazei de calcul pentru contribuţiile la sănătate şi la pensii ale angajaţilor, pentru toate tipurile de venit. Până la începutul acestui an, România avea un plafon de impozitare pentru pensii (CAS) limitat la nivelul de 5 salarii medii brute lunare, care a fost eliminat. Măsura a afectat peste 36.000 de salariaţi români cu salarii mari, de peste 5 salarii medii brute.

„Faptul că s-a menţinut cota unică de 16% de impozitare a veniturilor atâta timp a fost benefic. Însă supraimpozitarea muncii în România prin nivelul ridicat al contribuţiilor sociale a împiedicat dezvoltarea clasei mijlocii, iar câştigurile din capital nu au fost impozitate atât de mult pe cât a fost impozitată mun­ca. Este foarte impor­tant ca atunci când vorbim de contribuţii sociale acestea să fie plafonate, pentru că nu ajută la stimularea creşterii clasei mijlocii“, a spus Gabriel Biriş, partener în cadrul casei de avocatură Biriş-Goran.

Prin urmare, oa­menii de afaceri îi solicită guvernului re­in­­­tro­­du­cerea plafo­nă­rii bazei de calcul a CAS (con­tribuţiile pen­tru pen­sie) şi CASS (con­tribuţiile pentru sănă­ta­te) pentru toate tipurile de venit, pe suma acestora şi nu pe fiecare venit în parte.

 

„Nu creşteţi fiscalitatea, pentru că e un baraj pentru investiţii“

De asemenea, mediul de business  îi cere guvernului să menţină nivelul cotei unice de impozitare de 16%, să ajute grupurile de firme româneşti să raporteze către Fisc în mod consolidat, să aplice sistemul taxării inverse prin care s-ar elimina frauda la TVA şi să susţină un program în par­te­neriat public-pri­vat pentru crearea de creşe şi grădiniţe.

„Dacă ar fi un mesaj pe care aş dori să îl transmit guvernului României, acela este: domnilor, nu creşteţi fiscalitatea. Fiscalitatea s-a dovedit a fi prea grea, avem exemple în Europa şi greşeli ale unor organisme inter­naţionale ca­re au folosit aceste metode şi au în­genuncheat ţări. Orice creş­tere a fisca­lităţii va fi un baraj pentru inves­tiţiile di­recte şi pentru dez­voltarea antre­pre­noriatului. Fiscali­tatea nu trebuie crescută, dar trebuie să fie crescut gradul de colectare a veniturilor la buget, pentru că în ultimii zece ani nu am văzut un efort deosebit în această direcţie“, a spus Jean Valvis, vicepreşedinte al AOAR şi preşedinte al Valvis Holding, grup de companii cu activităţi în industria alimentară şi a băuturilor. De asemenea, el a spus că autorităţile trebuie să îşi intensifice eforturile de a susţine exporturile şi să majoreze bugetul pentru promovarea ţării în străinătate.

„Consider inadmisibil faptul că efortul statului pentru promovarea imaginii ţării în străinătate este de numai 2 milioane de euro pe an, pe când eu, numai pentru societatea mea, am acordat 4 milioane de euro promovării pe pieţe externe“, a mai spus Jean Valvis.

 

Criza de personal, accentuată de creşterea indemnizaţiilor pentru mame

O altă măsură pe care AOAR o propune guvernului este legată de cele 2.500 de creşe şi grădiniţe care ar trebui să fie realizate conform programului de guvernare. Oamenii de afaceri spun că o parte dintre acestea trebuie făcute în parteneriat public-privat, astfel încât şi costurile angajatorilor să scadă, iar natalitatea să crească.

Totuşi, oamenii de afaceri au subliniat faptul că schimbarea legislaţiei privind indemnizaţia şi con­cediul pentru mame (indem­nizaţie care în prezent este de 85% din venitul net, iar concediul de până la 2 ani) le afectează planurile de business. „Ne confruntăm cu o criză de personal care este accentuată de faptul că foarte multe persoane intră în concediu de creştere a copilului, odată cu eliminarea plafonului la indemnizaţia pentru mame. Noi am făcut un calcul, iar dacă o salariată cu un venit de 2.000 de lei pe lună care primeşte o indemnizaţie de 1.700 de lei ar fi încurajată să se întoarcă la muncă cu jumătate din valoarea indemnizaţiei Ă salariul, atât statul ar avea de câştigat peste 600 de lei pe lună, cât şi noi, ca angajatori“, a explicat Anca Vlad, vice­pre­şe­dinte al AOAR şi care contro­lează distribuitorul de medi­camente Fildas şi reţeaua de farmacii Catena.

Printre măsurile propuse de AOAR se mai numără consolidarea fiscală a grupurilor de companii cu capital românesc, pentru ca acestea să beneficieze de acelaşi tratament fiscal ca multinaţionalele, care îşi consolidează veniturile în ţările- mamă.

O astfel de măsură ar putea, spun oamenii de afaceri, să transforme România într-un hub regional pentru investiţii.

O altă măsură propusă de AOAR este implementarea sistemului de taxare inversă a TVA-ului între firme, pentru a elimina frauda de TVA.

„Dacă în România am avea aceleaşi reguli la TVA în tranzacţiile business-to-business aşa cum sunt aplicate în statele membre ale Uniunii Europene, adică fără să se treacă TVA-ul pe factură, atunci ar dispărea complet frauda de tip carusel, care esre de circa 3- 4 miliarde de euro pe an“, a mai spus Gabriel Biriş.

 
 
 
 
 

Florin Pogonaru, preşedintele AOAR

„Dacă ar exista în România numai oraşe mari, aş fi primul care ar spune: «Bravo pentru creşterea salariului minim!».”

 

 
 
 

Cristian Pârvan, secretar general al AOAR

„Trebuie să avem unităţi de producţie cu tehnologii avansate care să ceară competenţe mai deosebite, astfel încât preţurile şi salariile să fie mai mari.”

 

 
 
 
 

Gabriel Biriş, partener,  Biriş-Goran

„Supraimpozitarea muncii în România prin nivelul ridicat al contri­buţiilor sociale a împie­dicat dezvoltarea clasei mijlocii”.

 

 
 
 

Jean Valvis, vicepreşedinte al AOAR, preşedinte al Valvis Holding

„Consider inadmisibil faptul că efortul statului pentru promovarea imaginii ţării în străinătate este de numai 2 mil. euro pe an, pe când eu, numai pentru societatea mea, am acordat 4 mil. euro.”

 

 
 
 
 
 
 

Anca Vlad, vicepreşedinte al AOAR, acţionar al Fildas & Catena

„Ne confruntăm cu o criză de personal care este accentuată de faptul că foarte multe persoane intră în concediu de creştere a copilului, odată cu eliminarea plafonului la indemnizaţia pentru mame.”

 
AFACERI DE LA ZERO