Confederaţia Patronală IMM România atrage atenţia viitorului executiv: nu se poate cere antreprenorilor şi angajaţilor din mediul privat să suporte singuri deficitul bugetar şi nu se poate solicita solidaritate din partea mediului privat fără ca aceasta să fie susţinută şi de o reformă a administraţiei publice

După desemnarea lui Ilie Bolojan ca premier de către Nicuşor Dan, Confederaţia patronală IMM România atrage atenţia viitorului executiv că nu se poate cere antreprenorilor şi angajaţilor din mediul privat să suporte singuri deficitul bugetar şi că nu se poate solicita solidaritate din partea mediului privat - angajaţi şi angajatori- dar aceasta să nu fie susţinută şi de o reformă a administraţiei publice. 

De asemenea, IMM România susţine că o creştere a impozitelor şi introducerea de noi taxe trebuie să fie ultima măsură la care apelează orice guvernare, după reducerea cheltuielilor publice, reforma administraţiei, eficientizarea folosirii resurselor publice. 

Vedeţi mai jos comunicatul integral al IMM România: 

”Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public referitoare la măsurile preconizate a fi luate de noul guvern pentru rezolvarea crizei bugetare şi care vizează introducerea de noi taxe şi impozite pentru mediul de afaceri şi mărirea celor existente, IMM ROMÂNIA, confederaţie patronală reprezentativă la nivel naţional, atrage atenţia viitorilor guvernanţi asupra următoarelor aspecte:

1.    nu se poate cere antreprenorilor şi angajaţilor din mediul privat să suporte singuri deficitul bugetar, iar administraţia publică centrală să rămână blocată în acelaşi mod de organizare;

2.    nu se poate solicita solidaritate din partea mediului privat - angajaţi şi angajatori- dar aceasta să nu fie susţinută şi de o reformă a administraţiei publice;

3.    creşterea impozitelor şi introducerea de noi taxe trebuie să fie ultima măsură la care apelează orice guvernare, după reducerea cheltuielilor publice, reforma administraţiei, eficientizarea folosirii resurselor publice.

IMM ROMÂNIA atrage atenţia că introducerea de noi taxe şi impozite pentru mediul de afaceri şi mărirea celor existente va avea următoarele efecte:

1. încasări mai mici la buget şi scăderea activităţii economice sau chiar a închiderii întreprinderilor din cauza imposibilităţii susţinerii taxelor şi impozitelor. Reamintim că Guvernul a preconizat la introducerea impozitului suplimentar de 1% pentru companiile care au o cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro/an o creştere  a încasărilor la buget de 8 miliarde de lei, dar în realitate s-au încasat doar 1,6 miliarde de lei; 

2. pierderea competitivităţii companiilor româneşti, în special a IMM-urilor, prin creşterea preţurilor ca urmare a transferării costurilor suplimentare, generate de politica fiscală, către produsele/serviciile finale;

3. scăderea puterii de cumpărare a întreprinderilor şi a consumatorilor;

4. creşterea ratei inflaţiei;

5. scăderea consumului şi implicit a producţiei interne;

6. creşterea ratei şomajului ca urmare a disponibilizărilor pe care angajatorii vor trebui        să le facă in contextul închiderii sau reducerii activităţii economice.

Solicitările IMM ROMÂNIA, în acest context, sunt:

-          reorganizarea ANAF astfel încât să realizeze o colectare mai bună a taxelor şi veniturilor actuale;

-          luarea de măsuri imediate pentru recuperarea TVA-ului neîncasat, care în România este la valoare de 7 miliarde de euro/an;

-          combaterea concurenţei neloiale generate de economia gri sau nedeclarată, aspect semnalat în mod constant de antreprenori în Carta Albă a IMM-urilor din România în ultimii ani;

-          implementarea de programe naţionale care să ducă de la o creştere a economiei bazată pe consum şi importuri, pe o creştere bazată pe producţie şi exporturi.

REALIZAREA UNEI REFORME A ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE -

 CONDIŢIE ESENŢIALĂ PENTRU REDUCEREA CHELTUIELILOR BUGETARE

O condiţie esenţială pentru reducerea cheltuielilor bugetare este realizarea imediată, în maxim 2-3 luni, a unei reforme a administraţiei publice centrale, care ţine exclusiv de atribuţiile Guvernului.

 Readucem în atenţie excesele în organizarea administraţiei publice centrale în teritoriu.

Serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi instituţiile publice organizate la nivel de judeţ ale administraţiei publice centrale sunt într-un număr nesustenabil şi care nu îşi justifică existenţa într-un număr atât de mare.

În medie sunt 32 de servicii publice deconcentrate, ale ministerelor şi ale instituţiilor publice centrale, organizate la nivel de judeţ[2] ale administraţiei publice centrale,  cu menţiunea că în Bucureşti unele ministere au instituţii deconcentrate în fiecare sector, iar unele instituţii centrale au structuri regionale, numărul final fiind astfel mai mare.

Multe din aceste instituţii pot fi organizate la nivel regional, cu birouri judeţene fără personalitate juridică, pentru o mai bună utilizare a fondurilor bugetare şi reducerea costurilor de administrare. 

EXEMPLE DE ORGANIZARE A MINISTERELOR 

LA NIVELUL JUDEŢELOR

Ministerele au în judeţe structuri proprii care ar putea fi organizate în cadrul unei singure structuri, având în vedere că se află sub coordonarea aceleiaşi instituţii centrale.

Ministerul Agriculturii are până la 8 instituţii în fiecare judeţ;

-Direcţia pentru Agricultură Judeţeană;

-Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice;

-Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor;

-Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare;

-Oficiul pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale;

-Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură;

-Oficiul Judeţean de Zootehnie;

-Oficiul Fitosanitar.

 Ministerul Muncii are în fiecare judeţ cel puţin 4 instituţii:

- Casa Judeţeană de Pensii;

- Inspectoratul Teritorial de Muncă;

- Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă;

- Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

Ministerul Mediuluiare în medie5 instituţii în fiecare judeţ :

-Agenţia pentru Protecţia Mediului;

-Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu;

-Sistemul de Gospodărire a Apelor;

-Direcţia Silvică;

-Administraţia Bazinală de Apă (pot fi mai multe in acelaşi judeţ).

IMM ROMÂNIA solicită Guvernului reforma tuturor instituţiior deconcentrate şi reducerea cheltuielilor bugetare cu personalul şi administrarea acestora:

a) în fiecare judeţ o instituţie centrală să aibă o singură instituţie deconcentrată, condusă de un director general, cu directori adjuncţi pentru fiecare domeniu.

b)schema de personal trebuie reorganizată, prin existenţa unei singure structuri a serviciilor suport (juridic, financiar-contabil, resurse umane, administrativ, etc.).

c) acolo unde este posibil toate aceste structuri deconcentrate trebuie să funcţioneze într-o singură clădire, nefiind necesar ca pentru toate serviciile să existe un imobil separat, cu costurile de întreţinere aferente (pază, iluminat, curăţenie, administrare, parc auto).

Reorganizarea instituţiilor deconcentrate trebuie să fie urmată şi de o reevaluare a competenţelor acestora, în scopul evitării dublării/suprapunerii de atribuţii:

            -  în domeniul alimentaţiei publice se suprapun atribuţiile direcţiilor de sănătate publică cu cele ale direcţiilor sanitar-veterinare şi oficiilor pentru protecţia consumatorilor;

            - în domeniul depozitării deşeurilor se suprapun atribuţiile poliţiei locale cu cele ale gărzii de mediu.

IMM ROMÂNIA consideră că aceste măsuri pot fi luate fără să genereze probleme în funcţionarea serviciilor publice, în acest mod realizându-se economii la bugetele publice.”