Sectorul financiar ar trebui să fie motorul economiei, iar reglementarea pieţelor financiare este necesară, însă ar trebui evitată reglementarea excesivă şi complexă în urma crizei financiare internaţionale, a avertizat ieri guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
El şi-a prezentat viziunea asupra perspectivelor sistemului bancar internaţional în cadrul conferinţei internaţionale "The Power of the Mind" organizată la banca centrală cu ocazia reuniunii anuale a Adunării Generale a Clubului de la Roma. Reuniunea Clubului de la Roma organizată la Bucureşti a marcat 40 de ani de la celebrul raport "Limits to Growth", care punea în discuţie probleme ce aveau să devină presante cu timpul, cum sunt cele ale resurselor limitate, ale creşterii populaţiei sau a situaţiei mediului.
În cadrul conferinţei, Jorgen Randers a prezentat raportul "2052 - a Global Forecast for the Next Forty Years". El a arătat că ar fi necesară o reorientare dinspre sectoarele profitabile către ceea ce societatea are nevoie: "Ne poate ajuta capitalismul să schimbăm fluxul de investiţii? Nu. Capitalismul este făcut să aloce capitalul către cele mai profitabile proiecte, nu către ceea ce societatea are nevoie. Capitalismul nu va rezolva aceastã problemă".
Isărescu a avut o prezentare "conservatoare", în care a vorbit despre o serie de îmbunătăţiri care pot să fie aduse regulilor din sectorul financiar, evitând să vorbească despre "schimbări radicale", după cum a anunţat încă de la începutul discursului. "Pieţele financiare nu funcţionează perfect. Reglementarea este necesară, dar suprareglementarea nu este bună, după cum au dovedit anii '60 şi '70. A existat o tendinţă de suprareglementare. Orice «reparare» corespunzătoare a sistemului financiar ar trebui să vizeze sursele de eşec ale pieţelor, nu doar să încerce să evite consecinţele nefavorabile. Mi se pare că ceva a fost greşit nu numai cu pieţele, ci şi în ceea ce priveşte modul în care au fost reglementate. Această criză nu a fost determinată doar de un eşec al pieţelor, ci şi de eşecul guvernelor şi reglementatorilor. Cred că ar trebui să evităm suprareglementarea complexă."
Guvernatorul BNR a amintit că, din când în când, mai ales în perioadele de criză ca aceasta, băncile devin sursa tuturor criticilor.
Isărescu a insistat asupra necesităţii unei abordări echilibrate în procesul de reformare a sectorului financiar între rolul pe care ar trebui să îl joace pieţele şi guvernele astfel încât economia să fie pusă pe o traiectorie de creştere lină.
Astfel, măsurile de reformă a sectorului financiar ar trebui să vizeze nu doar evitarea izbucnirii unei noi crize în viitor, ci ar trebui să se asigure că noua aritectură a sistemului financiar îmbunătăţeşte capacitatea sa de a spriini creşterea economică sănătoasă, în opinia guvernatorului BNR.
"Astăzi, fiind în recesiune, în special în Europa suntem în recesiune, nu ne place să spunem că trebuie să punem limite creşterii economice. Poate ne place să punem limite masei monetare." Întreaga omenire traversează o perioadă de schimbări instituţionale foarte rapide, iar atunci când sunt aplicate mai multe schimbări, riscul de a face greşeli nu poate să fie exclus, a avertizat Isărescu.
Ce crede guvernatorul BNR despre uniunea bancară
Isărescu a amintit că uniunea monetară şi economică este incompletă. "O uniune bancară este mai puţin controversată şi o soluţie mai fezabilă decât o uniune fiscală. Este considerată ca modalitate de a plasa sectorul bancar pe nişte principii mai sănătoase şi ar restabili încrederea în moneda euro. Uniunea Bancară este considerată ca un pas către o uniune fiscală".
Isărescu a arătat că poiectul de uniune bancară are patru piloni complementari. Într-o primă etapă ar trebui să existe un unic manual de reguli, ceea ce înseamnă că membrii uniunii bancare, adică cei din zona euro, şi statele non-euro care optează pentru uniunea bancară ar trebui să înfiinţeze şi să implementeze un cadru armonizat de reglementare şi supraveghere bancară, a arătat Isărescu. În al doilea rând ar trebui să existe o unică autoritate supranaţională de supraveghere în toată Uniunea Europeană, respectiv partea de supraveghere să fie transferată de la nivel naţional la nivel UE la Banca Centrală Europeană. În al treilea rând ar trebui să existe un unic mecanism de abordare a băncilor cu probleme pentru a evita crizele bancare şi în sfârşit ar trebui să existe o unică schemă de garantare a depozitelor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
