♦ Tranzactiile mari au redefinit peisajul in sanatate, energie si retail, iar interesul investitorilor internationali a crescut ♦ România continuă să îşi consolideze poziţia, depăşind constant performanţele altor economii din regiune şi chiar la nivel global în ceea ce priveşte activitatea de fuziuni şi achiziţii ♦ Diferenţa dintre investitorii internaţionali şi cei locali este că primii tind să aibă o viziune pe termen mai lung şi o abordare mai structurată.
România va rămâne una dintre cele mai atractive destinaţii de tranzacţii M&A în Europa, în special datorită perfomanţei de care dă dovadă în ciuda tuturor provocărilor. Astfel, România ajunge să depăşească constant performanţele altor economii din regiune, chiar la nivel global în ceea ce priveşte activitatea de fuziuni şi achiziţii. Perspectivele investiţionale rămân pozitive, mai ales datorită perspectivei de aderare la OCDE, care va contribui la crearea unui mediu de afaceri mult mai stabil, transparent şi recunoscut internaţional, ceea ce va stimula comerţul şi investiţiile. Alocarea celor peste 4 mld. euro sub formă de ajutoare de stat, granturi, credite fiscale şi împrumuturi subvenţionate vor sprijini nu doar investiţii de mari dimensiuni de peste 200 mil. euro, ci şi proiecte din domeniul materiilor prime critice, apărare şi tehnologie, precum şi sectoare dependente de importturi. În acelaşi timp, alocarea de vonduri prin programul SAFE, în valoare de 16,7 mld. euro se adaugă miliardelor de euro care deja pot fi accesate până la finalul anului 2027 prin programele europene existente, precum PNRR, fondurile de modernizare şi fondurile de coeziune. Astfel, România este una dintre cele mai importante destinaţii M&A din Europa datorită fundamentelor sale, masă critică, relevanţă regională, goluri sectoriale ce pot fi acoperite şi acces la finanţare, elemente care sunt astăzi mai relevante ca niciodată. Acestea au fost câteva din concluziile Conferinţei Romanian M&A Review 2025, organizată de EY Parthenon.
„Perspectivele investiţionale pentru România rămân pozitive. Există mai mulţi factori care vor susţine acest context în anii următori. În primul rând, perspectiva aderării la OCDE, care va contribui la crearea unui mediu de afaceri mult mai stabil, transparent şi recunoscut internaţional, stimulând astfel comerţul şi investiţiile. Acordul de liber schimb UE-India, recent semnat, este estimat să genereze creşteri semnificative ale comerţului bilateral şi să stimuleze investiţiile Indiei în sectoare-cheie ale economiei“, a spus Peter Latos, head of strategy & transactions, EY Parthenon.
El a mai explicat că investiţiile străine directe au crescut puternic în primele 11 luni din 2025, cu 36%, demonstrând interesul ridicat al investitorilor străini pentru România.
„Mai important, dincolo de acest indicator general, s-a înregistrat o creştere de patru ori a capitalului nou atras sub formă de equity, ceea ce evidenţiază încrederea şi soliditatea percepţiei investitorilor faţă de economia românească. Cu toate acestea, această evoluţie pozitivă a pieţei româneşti de M&A rămâne adesea un «secret bine păstrat», a mai adăugat Peter Latos.
Din prespectiva lui Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY Romania & Moldova, activitatea de M&A din România arată că 2025 a fost un an caracterizat de adaptare şi repoziţionare strategică.
„Tranzacţiile mari au redefinit peisajul în sănătate, energie şi retail, iar interesul investitorilor internaţionali a crescut faţă de 2024, semn că România oferă un mix rar de stabilitate, oportunitate şi randament atractiv. În pofida presiunilor macroeconomice, piaţa românească a continuat să ofere fundamente solide pentru companii care urmăresc creştere accelerată sau diversificarea portofoliilor. Evoluţia robustă din ultimii ani consolidează statutul ţării ca una dintre cele mai atractive destinaţii de M&A din Europa“, a explicat Bogdan Ion.
În ceea ce priveşte M&A-ul în România, Iulia Bratu, head of lead advisory, EY Parthenon, a spus că zona de fuziuni şi achiziţii a rămas robustă, în ciuda provocărilor anului 2025.
„Coborând la nivelul României, vedem o uşoară scădere, marginală, a valorii tranzacţiilor M&A anul trecut: 6,7 mld. dolari faţă de 6,8 mld. dolari. Din punctul meu de vedere, aceasta este o evoluţie relativ stabilă. În schimb, am avut o creştere de 3% a numărului de tranzacţii. Aş numi aceasta o evoluţie foarte robustă, având în vedere că 2025 a fost un an provocator. România s-a confruntat cu un întreg set de provocări în 2025, însă M&A a rămas robust. Desigur, trebuie subliniat faptul că 1,5 mld. dolari din aceste 6,7 mld. dolari sunt generate de megatranzacţia Regina Maria, care a contribuit cu aproape 1,1 mld. dolari anul trecut“, a spus Iulia Bratu.
Bogdan Ion, country managing partner, EY Romania & Moldova
♦ Activitatea de M&A din România arată că 2025 a fost un an caracterizat de adaptare şi repoziţionare strategică.
♦ Tranzacţiile mari au redefinit peisajul în sănătate, energie şi retail, iar interesul investitorilor internaţionali a crescut faţă de 2024, semn că România oferă un mix rar de stabilitate, oportunitate şi randament atractiv.
♦ În pofida presiunilor macroeconomice, piaţa românească a continuat să ofere fundamente solide pentru companii care urmăresc creştere accelerată sau diversificarea portofoliilor
♦ Evoluţia robustă din ultimii ani consolideaza statutul ţării ca una dintre cele mai atractive destinaţii de M&A din Europa.
Dan Ostahie, fondator şi CEO, Altex România
♦ Am avut ocazia să particip la foarte multe evenimente de acest tip. Este evident că nu sunt un familiar al industriei de M&A. M-am regăsit aici, în sală, cu multe persoane cunoscute care fac parte din această industrie.
♦ Eu sunt antreprenor şi aceasta este, cumva, diferenţa dintre profilul investitorului antreprenor şi cel al unui fond de investiţii. Sunt diferenţe, dar fac parte din acelaşi proces. Iar acest lucru este foarte util. Cel mai util aspect pe care îl văd este dialogul: faptul că reuşim să extragem date macro, să înţelegem piaţa, să înţelegem contextul, astfel încât să fim mai încrezători în ceea ce se va întâmpla în România.
♦ Strategia de M&A, cred că este prea mult spus. Putem vorbi despre strategie, în general. Şi atunci, dacă ne întoarcem la strategie, ne întoarcem la câteva lucruri care, cel puţin pentru grupul Altex, aşa cum a fost reconstruit de-a lungul anilor, au avut o anumită coerenţă. Grija noastră principală a fost legată de client. Ne-am dus către clienţii noştri oferindu-le tehnologie la cel mai competitiv preţ. Apoi am adăugat servicii şi am crescut.
♦ Am crescut odată cu piaţa din România, iar piaţa din România ne-a ajutat şi să creştem, şi să scădem. Toate dificultăţile ne-au ajutat să învăţăm şi, să spun aşa, partea plină a paharului este că, fiind un retailer, depinzi direct de piaţă, cu lucrurile bune şi mai puţin bune. Lucrurile sunt bune atunci când faci lucruri pe care clienţii le apreciază: cifra de afaceri creşte, profitabilitatea creşte, organizaţia este mândră de ceea ce face.
♦ Atunci când piaţa scade, în mod evident eşti afectat. Cu cât eşti mai mare, cu atât eşti mai afectat. Dar, pe de altă parte, înveţi foarte multe lucruri, pentru că cele mai multe lucruri le înveţi atunci când piaţa scade, nu când piaţa creşte.
♦ În momentul în care ţi-ai desenat un traseu, cel puţin ca antreprenor, devii un pic mai flexibil şi spui: randamentul meu nu îl aştept neapărat într-un an sau într-o perioadă fixă; important este să reuşesc să construiesc ceea ce nu există. Cu alte cuvinte, costul inovaţiei nu este ceva ce se poate măsura exact.
Samir Karia, CEO, Citibank România
♦ Anul trecut a existat o uşoară încetinire, dar cred că aceasta a fost doar un episod temporar. Sunt convins că vom continua pe acest traseu, pe această traiectorie, deoarece există în continuare factori favorabili, în principal datorită setului de competenţe al forţei de muncă despre care vorbeam.
♦ Al doilea element important îl reprezintă politicile noastre pro-atlantice, euro-atlantice şi prooccidentale. Acest lucru este atractiv şi oferă încredere investitorilor. Am aderat la Uniunea Europeană în 2007, iar intrarea în Schengen s-a produs în urmă cu doar câţiva ani. Efectele Schengen asupra sectorului transporturilor şi logisticii nu sunt încă pe deplin vizibile, dar vom începe să le vedem pe măsură ce vor apărea datele privind investiţiile din acest domeniu.
♦ Un subiect frecvent întâlnit în discuţiile cu investitorii locali este planificarea succesiunii. În cazul afacerilor de familie, se întâmplă adesea ca generaţia următoare să nu fie interesată să preia businessul. Fondatorul este foarte ataşat de companie, dar nu vede clar ce urmează. Opţiunile sunt fie vânzarea unui pachet minoritar, fie atragerea unui fond de private equity sau venture capital.
♦ Există uneori reticenţă, pentru că această companie este „copilul“ fondatorului, crescut încă din primele etape. Este dificil să accepţi ca altcineva să vină şi să spună ce ar trebui făcut. Totuşi, acest lucru poate debloca valoare pe termen lung şi poate aduce capital pentru creştere, ducând compania la un alt nivel. Capitalul aduce şi tehnologie, know-how, inovaţie şi sinergii între echipe.
♦ Dacă există un plan de exit, este importantă implementarea unei structuri de guvernanţă corporativă, a disciplinei financiare, a raportării corecte şi a unei structuri de board. Multe dintre aceste bune practici pot fi aduse de investitori instituţionali şi consultanţi cu experienţă internaţională.
♦ Diferenţa dintre investitorii internaţionali şi cei locali este că primii tind să aibă o viziune pe termen mai lung şi o abordare mai structurată. Jucătorii locali pot beneficia mult de sprijinul unor case de investiţii profesioniste.
Peter Latos, head of strategy & transactions, EY Parthenon
♦ Investiţiile străine directe (FDI) au crescut puternic în primele 11 luni până în noiembrie, cu 36%, demonstrând interesul ridicat al investitorilor străini pentru România. Mai important, dincolo de acest indicator general, s-a înregistrat o creştere de patru ori a capitalului nou atras sub formă de equity, ceea ce evidenţiază încrederea şi soliditatea percepţiei investitorilor faţă de economia românească. Cu toate acestea, această evoluţie pozitivă a pieţei româneşti de M&A rămâne adesea un „secret bine păstrat“.
♦ Perspectivele investiţionale pentru România rămân pozitive. Există mai mulţi factori care vor susţine acest context în anii următori. În primul rând, perspectiva aderării la OCDE, care va contribui la crearea unui mediu de afaceri mult mai stabil, transparent şi recunoscut internaţional, stimulând astfel comerţul şi investiţiile. Acordul de liber schimb UE-India, recent semnat, este estimat să genereze creşteri semnificative ale comerţului bilateral şi să stimuleze investiţiile Indiei în sectoare-cheie ale economiei.
♦ De asemenea, a fost anunţată recent alocarea a peste 4 mld. euro sub formă de ajutoare de stat, granturi, credite fiscale şi împrumuturi subvenţionate, care vor sprijini nu doar investiţii de mari dimensiuni, de peste 200 mil. euro, ci şi proiecte din domeniul materiilor prime critice, apărării şi tehnologiei, precum şi sectoare dependente de importuri. Acest program de finanţare este valabil până în 2032.
♦ România a primit a doua cea mai mare alocare de fonduri prin programul SAFE, în valoare de 16,7 mld. euro, disponibile până în 2030. Acestea se adaugă miliardelor de euro care pot fi accesate până la finalul anului 2027 prin programele europene existente, precum PNRR, fondurile de modernizare şi fondurile de coeziune.
♦ Preocupările legate de securitatea regională au readus în prim-plan sectorul european al industriilor cu dublă utilizare şi al apărării, stimulând investiţiile în acest domeniu. În acelaşi timp, turbulenţele generate de alegerile prezidenţiale şi de recentele modificări fiscale au creat şi presiuni interne.
Camelia Popescu, investment director, CVC
♦ Considerăm că România devine din ce în ce mai importantă în strategia noastră pentru regiunea ECE şi poate deveni, în următorii ani, una dintre poveştile de succes similare Poloniei. Cred că, atunci când compari, din perspectiva băncilor internaţionale, creşterea pe termen lung a României sau a regiunii cu cea a Europei de Vest, regiunea arată un potenţial mult mai bun. Având acest lucru în vedere, regiunea şi România devin un spaţiu mult mai atractiv pentru plasarea capitalului
♦ Desigur, resimţim turbulenţele pe termen scurt, însă contextul în care gândim este că nu suntem investitori pe termen scurt. CVC şi, în general, categoria de private equity investesc pe un orizont de peste cinci ani şi, de regulă, construim afaceri care pot crea valoare sustenabilă pe parcursul mai multor decenii.
♦ Ambele procese de due diligence pentru tranzacţiile noastre, Regina Maria şi Therme, au avut loc în perioada foarte turbulentă a alegerilor. Şi cred că în niciun moment în acea perioadă nu am spus: „există prea mult risc macroeconomic“. Desigur, suntem conştienţi de riscuri, iar rolul nostru este să le evaluăm şi să le includem în preţ, însă am avut foarte multă încredere în realizarea ambelor tranzacţii.
♦ Cred că, în general, mediul de afaceri ar trebui să aibă încredere în faptul că ecosistemul se maturizează. De exemplu, firme de dimensiunea CVC, cu investiţii foarte mari, sunt acum prezente pe această piaţă. Acest lucru arată că activitatea de tranzacţionare din perspectivă internaţională va continua şi, sperăm, va creşte.
♦ Tranzacţia din domeniul plăţilor a fost o tranzacţie de tip parteneriat şi, de fapt, la CVC multe dintre investiţiile noastre sunt parteneriate cu fondatorii.
♦ În multe cazuri am văzut fondatori care şi-au monetizat o parte din afacere, păstrând un pachet minoritar, iar după cinci ani, în perioada noastră de deţinere, acel pachet minoritar ajunge să valoreze mai mult decât ar fi valorat întreaga companie iniţial, tocmai pentru că expertiza noastră combinată şi parteneriatul creează o valoare semnificativă. Aşa privim, de regulă, aceste afaceri.
Iulia Bratu, head of lead advisory, EY Parthenon
♦ Din punctul de vedere al valorii tranzacţiilor, a fost al doilea cel mai bun an după 2021. Aproape cinci trilioane de dolari ca dimensiune, cu o creştere globală de 50% faţă de 2024. Este enorm. Puteţi vedea aici că am colectat câteva date relevante privind evoluţia valorii. Valoarea a crescut în fiecare regiune. Per total, aşa cum am spus, este un plus de 50% la nivel global.
♦ Dacă ne uităm la volum, cu puţine excepţii, volumul a scăzut în general anul trecut. Aşadar, avem valoare în creştere şi volum în scădere, ceea ce înseamnă că ne confruntăm cu un nivel fără precedent al mega-tranzacţiilor în 2025. Numărul megatranzacţiilor la nivel global a atins un nou record de la începutul înregistrărilor, în anii 1980: 68 de tranzacţii cu o valoare de peste 10 miliarde de dolari au avut loc în 2025, reprezentând o treime din piaţă. Astfel, 1,5 trilioane de dolari au fost generate de megatranzacţii.
♦ Trăim de ceva vreme într-o lume guvernată de incertitudine. Incertitudinea a devenit cumva norma, iar oamenii şi companiile s-au obişnuit cu ea. Pentru a se adapta şi a răspunde pe termen lung acestei stări permanente de perturbare şi incertitudine, companiile au apelat la tranzacţii transformaţionale, tranzacţii care să aducă dimensiune şi complexitate structurilor lor, pentru a diminua impactul disrupţiilor.
♦ Coborând la nivelul României, vedem o uşoară scădere, marginală, a valorii tranzacţiilor M&A anul trecut: 6,7 miliarde de dolari faţă de 6,8 miliarde. Din punctul meu de vedere, aceasta este o evoluţie relativ stabilă. În schimb, am avut o creştere de 3% a numărului de tranzacţii. Aş numi aceasta o evoluţie foarte robustă, având în vedere că 2025 a fost un an provocator. România s-a confruntat cu un întreg set de provocări în 2025, însă M&A a rămas robust.
♦ Desigur, trebuie subliniat faptul că 1,5 miliarde de dolari din aceste 6,7 miliarde sunt generate de mega-tranzacţia Regina Maria, care a contribuit cu aproape 1,1 miliarde de dolari anul trecut.
Adrian Codirlaşu, preşedinte, CFA Society România
♦ Avem cele 10 milioane de care avem nevoie să le atragem în acest an. Avem un nou program, programul SAFE. Astfel, acest an, aşa cum spuneam, ar putea fi unul record în atragerea de fonduri noi, ceea ce va contribui la creşterea PIB-ului în UE. În special în energie şi în construcţii, având în vedere fondurile europene pentru infrastructură, există un potenţial şi multe oportunităţi. Şi să nu uităm că forţa de muncă este, în sfârşit, stabilizată. România şi Polonia vor fi, practic, huburile pentru investiţii în UE în acest an şi probabil şi anul viitor.
♦ Există, desigur, şi presiuni generate de nivelul ridicat al bugetului, dar cred că investiţiile străine sunt mai degrabă orientate spre termen lung. Eu asociez volatilitatea cu existenţa unui drum înainte, a unei traiectorii de creştere. Pentru investitorii români, probabil că perspectiva este mai degrabă pe termen scurt şi, da, pe termen scurt există obstacole: obstacole politice şi fiscale, volatilitate fiscală care poate îndepărta investitorii. Cred că acesta ar putea fi un alt aspect important pentru investitorii români. Trăind aici, ai acces la mai multe informaţii, însă în prezent situaţia nu este foarte bună.
♦ Consider că acesta ar fi principalul beneficiu pentru România al aderării la OCDE: o mai bună administrare şi un management mai eficient al companiilor publice, deoarece acestea vor trebui să aplice standarde şi instrumente de guvernanţă guvernamentală.
♦ Energia este esenţială, în special producţia de electricitate. Vedem cum a evoluat industria în România în ultimii ani: avem o scădere continuă. Ce a cauzat această scădere? Preţul ridicat al energiei. Pentru a reduce preţul energiei trebuie să investim masiv în capacităţi de producţie, dar şi în capacităţi de stocare. Pentru că ceea ce a generat volatilitatea preţurilor la energie în România este lipsa facilităţilor de stocare.
♦ România era un hub pentru servicii IT, însă în ultimul an industria IT se mută tot mai mult spre inteligenţă artificială. Ce înseamnă AI? Centre de date. Ce necesită centrele de date? Cantităţi foarte mari de energie. Prin urmare, dacă vrem să rămânem relevanţi în zona IT, trebuie să investim masiv în energie.
